La Therme lăudat…- Galaxy

Voiam de mult să scriu despre o vizită la Ikea, într-o sâmbătă pe la 11, când ai impresia că numai tu ești nebunu care nu are ce face cu 2 copii in casă și parcă ai avea nevoie și de un pămătuf nou de spălat vasele când tu oricum ai casa dotată cu mașină de spălat vase și nici cele 7 perechi de papuci noi de casă nu mai sunt suficiente, iar cum la Ikea ai 5 lei reducere, merită o vizită, nu-i așa? Însă, planetele nu se aliniau deloc. Abia azi am înțeles motivul – o zi de weekend la Ikea e mic copil pe lângă o zi în timpul săptămânii la Therme.

Localizarea e bună, fix peste drum de Paradisul Verde. Cei în șlapi și cu prosopul pe umăr care veneau pe jos, înțeleg că erau din zonă. Celor din oraș sau de pe lângă, dar din puncte cardinale diferite, le cam ia vreo 40 de minute să ajungă, numai bine să exclami – cum o fi, doar să ajungem o dată!

Parcarea mare, să încapă toată lumea, plină mai mult de jumătate la ora 14.30 când am ajuns. Ne-am gândit că la ora aia, copiii dorm, bunicii se odihnesc, adulții muncesc. Urma să descoperim că realitatea era cu totul alta.

Ne-am cumpărat bilete, eu și Andre am plătit 63 lei pentru singura zona unde puteam intra – Galaxy. Preț rezonabil. Am primit brățările cu numărul vestiarului, ne-am schimbat. Curat și civilizat.

La intrare – HAOS.

În primul rând, am înțeles că ziua de vineri este nelucrătoare pentru majoritatea, clar nu și pentru Cris, cel puțin. Înțeleg, din postările pe Facebook, că nici joi nu a fost mai liber, deci cred că părinții își iau totuși concediu o dată cu vacanțele școlare.

Imaginati-vă Mamaia în plin sezon – prosop lângă prosop, copil lângă copil, câte 3 oameni pe m2 = Galaxy.

1 din 10 oameni făcea dușul obligatoriu. Toată lumea mergea desculță: la baie, de la baie în piscină, etc. Povestea cu șezlongul care dacă nu este ocupat mai mult de nu știu câte minute se eliberează automat a rămas o idee frumoasă. Mai mult de 50% din ele erau libere cu prosoape pe ele, dar nu se putea sta pe nici unul. Restul ocupate cu oameni mâncând. Noi ne-am agățat prosoapele intr-un cuier.

Exact ca la Mamaia – nu ai venit la prima oră să prinzi șezlong, pa și pusi, aștepți până plecă vreunul acasă. Adică la sfârșitul zilei. Mă rog, partea bună e că oricum, cu șezlong sau fără, nu ai cum să stai să te odihnești.

E un vuiet constant în atmosferă. Tot ce vrei să spui, trebuie strigat, altfel nu te aude nimeni. După o oră, îmi făceau ochii ca la Tom și Jerry. Iar pe nări scoteam clor.

Spațiul e mic pentru ce se dorește a oferi. Deh, m-a născut mama in mall, asta e. Galaxy are o singură piscină mare cu valuri, care se dorește a imita marea și una mică – mică pentru bebeluși. In rest, tobogane cât cuprinde, pentru diferite vârste. Majoritatea sunt de la 6 ani in sus, dar se dau și copii de 3 ani, că doar nu ne fac pe noi niște reguli. La rând se stă câte 30 minute, cel puțin. Când ajungi jos, numai bine trebuie să pleci acasă.

In piscina care visa că e mare, sunt 80% din toți cei din Galaxy. Apa caldă, peste 25 grade, valuri puternice de te bagă la fund. E prima dată in viața mea când am văzut un om înotând cu 5-7 baghete deodată. De ce ai strânge sub tine atâtea baghete, nu am înțeles…..problema e că unu se uită la ăsta și face la fel, și celălalt de lângă la fel și tot așa, până când piscina se transformă in niște unii care înoată cu 10 baghete fiecare și restul care își iau funduri, picioare, capete de baghete in freză. Când ești in apă e imposibil să nu dea careva peste tine sau să nu se atingă de tine, sub apă, sute de  picioare…..lângă piscină, se fac selfie-uri in chiloți. Copiii aleargă, nu au răbdare, strigă, stropesc cu apă, nu sunt atenți la oamenii din jur.

Noi am stat doar in piscină, căci Andre nu s-a dat in tobogane, iar afară ce să faci, că nici să te așezi nu aveai unde. Așa că, am rezistat, la toate picioarele in gură, baghetele peste cap și fundurile lipite de spatele meu. Nu mai zic de tona de apă aruncată fix in ochii tăi de un copil obez care se credea delfin. Și acum îmi lăcrimează ochiul drept.

Zona de servire e o glumă. La acea capacitate de oameni s-au pus 4 mese dedesubtul toboganelor, ca atunci când mănânci un orez făcut la abur să ți-l asezonezi și cu niște stropi de baltă din piscina suspendată. In plus, spațiu pentru așteptare nu există. Ori ești primul, ori mai bine renunți, că sigur se bagă cineva in fața ta, „că nu te-a văzut”. In nebunia aia de oameni, e cam greu, ce-i drept.

Biletul era pentru 3 ore jumate. Ultima jumătate de oră am urmărit-o pe ceas. Am crezut că nu mai plecăm.

Venisem cu soră-mea, fără copii, s-a dus la nivelul superior – Palm. Trebuia să o aștept. Când a venit la noi prima data era Zen. Eu, drogată cu clor, vorbeam in dodii. Trăgeam cu ochiul spre zona Palm și zăream liniște, pace, piscină goală. Apoi, mă uitam la noi, copiii țipau, mamele butonau telefonul, tinerii alergau cu saltelele pe tobogane, tații mâncau pizza pe șezlong.

Știți bâlciul de la țară de Sf Mărie? Cu tiribombe, mașinuțe, mici și bere, muzică lăutărească? In afară că aici distracția e pe apă și micii sunt de fapt hot dog, restul e la fel. Aceeași nebunie, țigănie, pizza peste tot, șervețele descompuse pe jos, oameni desculți…

Muzica părea bună. In cele 3 ore jumate cât am stat, o singură melodie am auzit clar. In rest, vuiet, huiet și pleoscăit.

Partea bună e că sunt salvamari peste tot – care fluieră intr-una – și personal disponibil pentru întrebări sau nelămuriri. Partea proastă e că nu fac nimic pentru imbunătățirea situației, doar informează.

La sfârșit, Andre a zis că nu mai vrea, eu nici atât.

Mâine mă duc cu Cris la Palm. Revin cu impresii.

 

 

 

 

 

 

By Published On: 12/02/2016Categories: Lady me, Stil de viață0 Comments

Share This Story!

Leave A Comment

Articole Similare

Toate Articolele

Produse

Vezi Magazinul