Cu P sau fără P

Tocmai ce m-am întors de la un eveniment – am scris despre asta aici – în care s-a pus întrebarea dacă marcăm sau nu publicitatea făcută pe blog cu P.

Eu nu am avut de ce să-mi pun întrebarea asta până acum. Cu toate acestea, a început să răsară-n viața mea îndoiala – cu sau fără P, de când mi s-a sugerat că aș fi fost bănuită că am primit bani de la Lidl pentru a scrie articolul acesta.

P vine la de la publicitate, însemnând că cel care a scris articolul a fost remunerat pentru asta. Adică, a muncit pe bani. Pentru că, în general, un blogger bagă bani în blog din buzunarul lui – domeniu, tema, publicitate plătită, programator – în cazul în care nu devine el unul, găzduirea site-ului, și-or mai fi și altele – dar nu are salariu, nu este remunerat decât, în special, din articole plătite.  Dacă are noroc, dacă nu, rămâne să scrie în continuare pentru el și comunitatea creată, motivația fiind exclusiv intrinsecă. Care de multe ori nu ține de foame, dar ajută spiritul. În special pentru liniștea în familie, dacă blogger-ul e femeie și tocmai a scris un articol în care și-a spus năduful. Uite-așa economisești vreo 200 lei pe care i-ai fi dat la o sesiune de terapie.

În primele trei secunde când am auzit povestea cu Lidl m-am amuzat. Apoi, gândind din nou situația mi-am dat seama că mă aflu pe un tărâm minat. Mai ales cu noile mele filme în care recomand FĂRĂ BANI tot felul de produse.

Cum ar fi să mă plătească Zara Home că le-am făcut publicitate la o față de masă din semi plastic – adică o mușama selectă -, într-un film făcut la 2 noaptea, nepieptănată și cu rimelul parțial șters? Ar fi bine, nu?

Doar că ideea mea a fost cu totul alta, dacă mai interesează pe cineva – am plecat de la premisa că mai sunt și alții ca mine care caută produse de calitate la preț rezonabil. Plus, oameni destul de puțin flexibili. De exemplu, eu cumpăr maxim 2 tipuri de apă de băut. Dacă nu o găsesc pe una, e alta. Nu testez altceva. Încălțămintea mi-o cumpăr de la vreo 3, maxim 4 magazine. Le cunosc, știu ce vând, am cumpărat mereu, sunt fericită. Soțul meu își cumpără haine de la 2 magazine, iar pantofi de la alte 2. Intră, găsește, plătește, le poartă 2 ani. Iar mărcile sunt cunoscute, nu au nevoie de publicitate.

Ador însă lucrurile făcute handmade, le apreciez și lor le-aș face publicitate neplătită dacă mă conving. Exact ce voi face în viitorul apropiat. Și chiar și așa, pe fetele cu handmade le cam cunoaște lumea, deci, din nou, nu știu de câtă publicitate mai au nevoie.

Ideea e alta – dacă eu aș fi găsit la vremea pe când căutam astfel de site-uri m-aș fi bucurat enorm să nu mai stau eu să caut recomandări de produse de calitate la preț redus. De exemplu, mi-am luat de curând o oală de la Ikea. Am dat 100 lei pe ea și are 2.5 l. Mi s-a părut scumpișoară pentru dimensiune, dar, am testat-o și face toți banii ! Fierbe orezul instant, se curăță super rapid, are capac transparent, foarte faină! Dar nu, nu am luat bani de la Ikea pentru a vă scrie asta.

Acum faceți un exercițiu cu mine. Dacă m-ar fi plătit Ikea 100 euro să scriu frumos de oala asta? Nu ați mai fi cumpărat-o? Nu mi-ați mai urmări blogul să vedeți ce mai recomand?

Eu nu am nici o problemă cât câștigă domnul care-mi face mobila din dormitor atâta timp cât sunt încântată de ea. Eu de ce m-aș supăra dacă mi s-ar recomanda un produs bun? Decât să risc să dau 100 lei pe un produs care nu-mi place – așa cum am făcut cu o tigaie wok tot de la Ikea care mi s-a stricat fix după 3 folosiri – mai bine merg pe o recomandare bună. Eu asta fac și apreciez.

Și dacă tot m-am gândit zilele astea la acest subiect, dacă va fi vreodată cazul, eu nu am să marchez publicitatea cu P.

Pentru că P vine de la publicitate, iar eu nu voi face niciodată asta, că nu sunt la televizor. Nu vă vând o dorință împachetată în nevoie.

Voi recomanda întotdeauna produse pe care eu le consider de calitate, pe care le cunosc suficient de bine să-mi dau cu părerea și au un preț rezonabil pe care să și-l poată permite majoritatea oamenilor. Dacă o să mă plătească careva pentru asta, norocul meu! Înseamnă că scriu suficient de bine pentru a fi remarcată și că am cititori de calitate care au încredere și vor aprecia o recomandare bună.

 

Acuma, vă mai zic una și mă duc – dintre toate tipurile de lapte vegetal, cel mai ieftin și bun e cel de la DM. Mi l-a recomandat și mie o bună prietenă și vă zic și vouă, în caz că vă decideți să faceți un important pas în alimentația voastră.

Țineți pe-aproape. Revin cu tipul de orez care mie îmi place cel mai mult și care iese nelipicios.

 

Sursa foto: aici

 

 

 

2 Comments

  1. Acesta e unul din lucrurile pe care le apreciez pe bloguri: ca cineva imi vorbeste sincer, din experienta, despre un produs, un serviciu, o destinatie de vacanta. Ca publicitatea e intotdeauna frumoasa, dar din pareri personale pot afla exact detaliul care ma intereseaza, uneori.
    Blogul tau m-a atras cu povestile despre Portugalia, unde am trait 14 ani si care va ramane in inima mea. Si stilul tau uneori glumet, alteori profund ma face sa revin mereu aici 🤗

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *