Cultura căciulii

www.mamipetocuri.ro

Odată adus acasă Andre de la maternitate, a durat fix 30 de secunde momentul nostru de liniște și împlinire.

Urma să înțelegem că un mare dușman stătea după ușă gata să atace: CURENTUL

Iar din fericire, noi dețineam arma secretă: CĂCIULA.

Cultura românească a căciulii (unde-n casă sunt 21 de grade)

– Pune-i dragă, o căciulă, că e decembrie, mă îndeamnă mama pe un ton care nu ar fi acceptat părere contrară. E mic și firav, pune-i căciulă!

Cris respiră greu, nervos. Eu încerc să mă obișnuiesc cu ideea.

Nu mi-au plăcut niciodată căciulile. Sunt din aceeași categorie cu mănușile de bebeluși sau bavețelele.

Știu, toate pot fi utile, ca accesorii, nu fac din ele ținută obligatorie.

Am căutat în vraful de căciuli cumpărate de mama, una mai drăguță și i-am pus-o pe cap.

– Hai să vedem dacă apare vreo schimbare, spun eu împăciuitor.

– Dar tu porți căciulă prin casă? mă întreabă Cris complet uimit.

– Nu port….

Cultura portugheză a căciulii (unde-n casă sunt 10 grade)

Peste ceva timp, ne conectăm la Skype să vorbim cu bunicii din Portugalia.

– Ce s-a întâmplat? E bolnav copilul? mă întreabă bunicii disperați, văzându-l pe Andre cu căciula în cap.

– A, nu, să vedeți, aici e frig, e iarnă.

– Păi în casă nu e cald?

– Doar vreo 21 de grade……..

Se uitau la noi dubios, de parcă avea Andre cine știe ce boală iar noi o țineam secret.

Această boală imaginară numită: CURENT

Nu s-a inventat încă ceva de care să ne temem mai mult cum ne temem de curent.

Nu poate alăpta mama? Nu e nici o problemă, important e că nu-l trage pe copil curentul.

Doamna educatoare pune copiii la colț? Nu e nici o problemă, important e că nu este curent în clasă.

Circulăm în microbuze în picioare? Nu e nici o problemă, atâta timp cât sunt toate geamurile închise.

Ne-a prins ora 13 pe plajă, în dogoarea soarelui? Nu e nici o problemă, important e că avem căciulă să nu ne tragă curentul.

Mă duc la metrou cu Andre în mei tei. E un vânt ușor de toamnă cu iz de struguri și nuci verzi.
Un domn grăbit, cu spirit ascuțit de observație m-a și reperat:
– Puneți-i, doamnă, un fes pe cap! Nu vedeți că bate vântul?

6 ierni de nepurtat căciulă

Anii au trecut, copiii mei au crescut. Fără căciuli în casă sau la grade cu plus afară. Nu au fost mai răciți ca alții sau mai predispuși la boli. Chiar sunt printre cei mai sănătoși copii. Nici unul dintre ei n-a lipsit mai mult de 3-4 zile, în 5 ani de grădiniță, pe motiv de răceală.

Răceala nu e direct proporțională cu mărimea și căptușeala căciulii.

Ci mai degrabă cu atenția oferită, hrana gătită, iubirea împărtășită.

 

Sursa foto: aici

 

 

 

 

 

4 Comments

  1. La fel la noi + aerul conditionat…cum sa ti copilul in aer conditionat, vrei sa raceasca la plamani, sa moara in chinuri…rahat pe bat, noi il scoatem din baie dezbracat bine merci si aerul merge non stop…e plin de romanache obositi

  2. Așa e, am mai citit, nu contest. Dar am o întrebare: de ce când la serviciu stau numai cu uși și geamuri deschise, ma doare capul sau vreo măsea?

    1. Să știi că și pe mine. Dar articolul face referire la vântul care bate afară, la frigul de la 20 de grade și nicicum de la vântul dintre 2 uși deschise.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *