Munca de-acasă și rolul de mamă sub același acoperiș. Acoperișul casei tale.

 

ww.mamipetocuri.ro

– Bună ziua, puteți să vă mutați un pic mașina mai în față? Va trece tractorul să scoată zăpada și nu are loc.

În pijamale și cu părul prins în mijlocul capului, zâmbesc ciudat.

– Mami, mami, cine e, cine e?

– Unde-i tractorul?

– Care zăpadă?

– Unde pleci?

– Vreau și eu cu tine.

– Mă iei și pe mine?

– Unde duci mașina lui tati?

– Vii înapoi?

– Când te întorci?

– Stai mult?

Caut nervos cheile de la mașina soțului plecat de trei zile din țară și cu pași înceți, ca și când aș fi vrut să mi-i controlez să nu fugă care încotro o dată ce ușa s-a închis după mine, mă îndrept spre poartă cu mătura verde după mine.

Șterg nervos parbrizul, zăpada sare jucăuș într-o parte și alta, iar cu mâinile goale îmi frec degetele de oglinzile înghețate peste noapte.

Mă urc în mașină, radioul începe să cânte tare și ca într-un vis frumos de câteva secunde, mă mișc 200 de m mai în față, cobor, închid portiera și mă întorc în casă.

În săptămâna cu școlile închise, aceasta a fost singura mea ieșire.

Cum e să lucrezi de-acasă?

Aud de foarte multe ori această întrebare. Adresată mie ori propriei persoane cu rost de decizie personală pentru următorii ani.

Cred că la bază, acest ”lucrat de-acasă” s-ar fi dorit o variantă mai simplă a muncii de la birou. Șeful nu mai plătește chirie, lumină, gaz și internet, tu nu mai plătești drumul, cafeaua și pachetul de la prânz. Toată lumea e relaxată și fericită.

Problema apare atunci când mama se hotărăște să muncească de-acasă când acasă rămâne mamă.

Pentru că mama la birou e angajat, șef, subaltern.

În schimb, mama acasă e mamă.

Iar dacă angajata-mamă insistă că de-acasă trebuie să trimită și câteva emailuri să și răspundă la telefon, exact atunci copilul va țipa mai tare la mama-mamă că vrea apă sau pipi.

Moment oportun ca angajata-mamă să se frustreze că nu-și termină treburile stabilite, iar ca mama-mamă că nu este o mamă bună pentru copilul ei.

Deci, încă o dată, cum e să lucrezi de-acasă?

Ar putea fi simplu dacă:

1. Setăm cadrul: voi lucra la masa de la bucătărie, intervalul orar X-Y, pauză 10 minute (ca să ne creăm o atmosferă cunoscută, familiară, cu o energie pozitivă)

2. Creăm așteptări reale: voi scrie 2 articole, voi trimite 5 emailuri, voi da 3 telefoane (pe principiul: less is more. Cu cât așteptările sunt posibil de atins, cu atât paharul nostru de încredere se va umple și ne vom simți bine cu rezultatul final din acea zi)

3. Setăm rolul potrivit: dacă alegem să fim angajat sau șef de firmă proprie, atunci nu sunt mamă și nici bucătăreasă și nici nu bag la spălat. Copiii sunt la grădiniță sau la o prietenă, spăl haine și fac de mâncare după ce am finalizat programul de lucru stabilit la punctul 1. Altfel, riscăm să ne frustrăm că nici angajat performant nu sunt și nici în rolul de mamă bună nu am intrat.

4. Acceptăm ideea de flexibilitate: se închid școlile, se îmbolnăvește un copil sau poate o prietenă, programul stabilit la punctul 1 e posibil să sufere modificări în funcție de modul cum ne prioritizăm rolurile. Rutina a fost cea mai bună prietenă a omului, dar, când lucrezi de-acasă, aceasta se poate transforma în cel mai mare inamic al tău. Luatul prin surprindere, schimbatul planurilor la 180 grade nu e tocmai confortabil când lista de responsabilități pe roluri diferite are peste 2 pagini cu scris mic.

5. Fii ferm! Nu cred să existe un îndemn mai bun, mai potrivit, mai schimbător de vieți și destine în lumea parentingului și a vieții sociale. Vor fi roluri care ne vor învălui ca o tornadă, ne vor înghiți ca într-o poveste cu Cenușăreasa și prinți pe cai albi, ne vor ameți și ne vor amăgi că ”mai am 5 minute și termin”, ” încă un telefon și gata”, ”mai răspund la acest email și închid laptopul”, ”încă 3 farfurii”.

Rolurile neîncheiate ne vor hăpăi mai cu poftă. Copiii vor aștepta, soțul/ soția ne va suna, noi ne vom frustra. Rolurile devin o ciorbă cu de toate, din ce în ce mai greu de digerat.

Munca de-acasă poate fi un vis frumos devenit realitate.

Dar necesită rigurozitate și o mână de chirurg în tăierea plăcintei cu roluri sociale în felii exacte și precise.

Dacă mă întrebați pe mine, aș alege oricând muncitul de acasă în detrimentul celui de la birou.

Cu reguli clare, iar din când în când să-mi pot muta biroul în afara casei.

Pentru un aer proaspăt și un pic de energie diferită!

 

Sursa foto

 

 

 

1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *