Am renunțat la dulapul de sus

www.mamipetocuri.ro

La noi în casă există eu, el, copiii și dulapul de sus.

Eu sunt personajul principal. Cel puțin în scrierile mele. Deseori nervoasă, creativă, care pune muzică la maxim spre disperarea soțului. Strigă la copii de jos, când ei se spală pe dinți sus în baie, spre disperarea soțului. Mai ard mâncarea, îmi iese și perfectă, beau bere când nu am inspirație și mă trezesc la 5 să corectez. Nu înțeleg ce am făcut de-mi este bine, apoi îmi amintesc că mi-a fost mulți ani prea greu. Și că singurul scop în viață a fost ” să dau peste cineva care să mă înțeleagă exact așa cum sunt eu”. Ceea ce s-a întâmplat.

El este omul meu de bază. Și când mă enervează și-l ameninț că-l las și plec tot e omul cu capul pe umeri care-mi spune: ”Știi, foarte multă lume alege calea asta. Nu e nimic extraordinar. Noi am putea încerca să ne rezolvăm problemele. Ce zici?” E băiatul care-mi amintește zi de zi să ”fac ceea ce vreau eu, ceea ce-mi place. Ai libertatea asta, fă ce visezi! Eu te iubesc și-ți sunt alături!” Mai grav e când nu știi ce vrei, dar tot el vine și spune ”Pleacă o zi, două, cât ai nevoie și gândește-te ce vrei să faci. Apoi, fă!” Omul meu de bază.

Copiii sunt bombonelele alea mici și colorate de-ți vine să le prinzi și să le mănânci pe loc. Eu sunt personajul care abia cum învaţă să fie ferm, cu mine aproape orice e posibil. Tati e omul care impune reguli şi toată lumea trebuie să le respecte.

Dulapul de sus e prietenul tuturora. Ascunde Oreo despre care am aflat prima dată în Portugalia. Apoi, bomboane cu lapte, ciocolată Milka cu alune, biscuiți de alte 2-3 feluri, Haribo, caju, pufuleți, ciocolată County pentru cafeaua mea de la 10, After Eight tot pentru cafeaua mea de la 10, acadele, ouă Kinder. Acestea nu există în același timp, dar nici nu se exclud. Dulapul de sus e răspunsul la toate supărările și nevoile noastre.

– Andre, vrei un sandviș?

– Nu, vreau ceva de sus.

– Beti, de ce plângi?

– Vreau ceva de sus….

– Tati, mănânci ceva înainte de cină?

– Iau ceva de sus.

Iar pentru mine, dulapul de sus e siguranța că am ceva pentru oricine în caz că e nevoie. Că plânge careva, că îi este foame altuia, există o plasă de susținere și nu sunt luată prin surprindere. Există o soluție, un răspuns, o rezolvare.

Mi-am promis de multe ori că voi renunța să mai cumpăr. Și atunci nici ei nu vor mai cere. Dar e foarte greu să controlezi o nevoie emoțională care de aproximativ 30 și ceva de ani stă pitită în creierul tău.

Și până la urmă, ce poate face atât de rău o acadea?

Nu atât de mult dacă ar fi doar o acadea. Dar mai adaugă un bol de cereale, niște felii de pâine, un iaurt, fructe, lapte și alte dulciuri pe care le mai primește copilul în timpul unei zile. Toate acestea conțin zahăr, iar cantitatea admisă pentru un copil a fost depășită în cele mai multe situații încă de la micul dejun. (12 gr/ zi/ copil)

De curând, mi-a căzut în mână povestea aceasta:

Într-o zi, o mamă extrem de îngrijorată față de starea de sănătate a copilului ei decide să plece spre Ghandi pentru a cere ajutorul. Străbate împreună cu copilul un drum greu și anevoios, iar când ajunge la el, aceasta-i povestește despre dorința de nestăpânit a copilului pentru zahăr și cât de mult rău îi provoacă organismului.
Ghandi o ascultă, iar apoi îi zice scurt:

– Mergeți acasă și întorceți-vă peste 3 săptămâni.

Femeia își ia copilul și necăjită se întoarce acasă.
După 3 săptămâni, reia drumul greu și anevoios și îi cere din nou ajutorul lui Ghandi. Acesta îi spune:

– Copile, nu mai mânca zahăr!

Mama și mai supărată îi spune:

– După ce data trecută m-ai trimis acasă fără nimic concret, acuma, numai asta ai de zis?

– Atunci nu i-am putut spune să nu mai mânce zahăr, deoarece și eu făceam asta. Dar acum pot și îl îndemn să facă ceva în care cred și eu.

Așa m-am apucat să cred cu adevărat că dulciurile fac rău, iar dulapul de sus nu a mai fost nimic altceva decât cu un singur dulce de calitate pe zi, cum de altfel a fost invitația hemeopatei datorită căreia Beti a scăpat de dermatită atopică.

De azi, dulapul de sus a fost înlocuit cu succes de un sandviș, brânză calcică sau și mai multe fructe.

La noi în casă există eu, el și copiii sănătoși.

Sursa foto

5 Comments

  1. Ce inseamna un dulce de calitate pe zi? Si noi avem dulapul asta. Pe mine nu prea ma tenteaza, dar eu am o cutie in frigider din care mai iau cate putin uneori. Copilul cel mare si sotul insa…. sunt dependenti de dulap 🙂

    1. Homeopata recomanda un cub de ciocolata neagra sau cu multa cacao.
      Eu mai inventez. Ideea e ca nu cumpar cea mai ieftina ciocolata sau cu f mult zahar. Asa mai finuț 🙂

  2. La noi merg foarte bine prunele uscate in loc de dulce. Sau mai facem retete foarte simple de briose, biscuiti. Painea contine zahar pur? Toata painea?

  3. Ciocolata neagră! Delicioasă și nu crează dependență. În timp înveți să o apreciezi. Asta se găsește uneori prin “dulapul meu de sus”. :)))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *