Cu ce rămân copiii din aceste sărbători?

Amintirile despre Paștele copilăriei mele se îmbină cu un gust dulce de cozonac și vacanță, alături de unul încâlcit în care scuturam covoare și tăiam legume pentru salata boeuf.

Mă amintesc cu unghiile mirosind a pătrunjel și morcov fiert, urcând și coborând scările cu traversele în brațe, iar uneori căram și apă de la pompa din spatele blocului până la etajul 4, fără lift.

Știu că nu erau chiar cele mai relaxante zile din viața mea, dar uitându-mă acum în spate mi se pare că erau cele mai frumoase zile petrecute în familie.

Mergeam cu toții la Înviere, mama ne pregătea lumânările din ceară galbene pe care ne chinuiam s-o aducem înapoi acasă aprinsă, ne adunam în jurul mesei și începeam întotdeauna cu ciocnitul ouălor roșii, iar oul câștigător era mereu pus deoparte, păstrat pentru restul bătăliilor care urmau.

Dimineața în care ne spălam cu apă din cana în care tata scufunda ouă roșii și punea bănuți cu care ne puteam cumpăra ce voiam noi de la magazin continuă să fie cea mai frumoasă dimineață pe care am trăit-o vreodată!

Cu ce rămân copiii mei din aceste sărbători?

M-am întrebat deseori în aceste zile.

Ce-a contat atât de mult pentru mine, copil fiind, ca să le pot transmite și lor acum?

Salata boeuf, curățenia de primăvară sau reuniunea familiei în liniște și armonie?

Nu e un copil la fel ca celălalt, nu e un individ care să simtă și să-și amintească la fel aceleași fragmente de viață.

Dar fără nici un dubiu, primele amintiri care ne răsar în gând atunci când ne amintim de Paștele copilăriei noastre sunt legate de emoții.

Sunt cele care răzbat prin timp, care ne fac să iubim momente care acum par grele, dar pe-atunci erau obișnuite, să ne amintim cu plăcere de ultima zi de post cu orez alb și să apreciem clipele în care nu era apă, dar mama ca prin magie făcea să miroase totul a cozonac și pască.

Niciunde nu-mi amintesc de vreun cadou primit de la ai mei. Cu toate că am o vagă bănuială că Paștele era moment să-mi cumpere mama încălțăminte și pantaloni noi.

Și cu toate astea, creierul nostru are capacitatea de a ne aminti lucrurile frumoase ca să putem depăși momentele de încercare. Din fericire pentru toate sărbătorile și clipele petrecute împreună.

Ce vreau să înțeleagă copiii mei din aceste sărbători?

Că familia e cea mai importantă.

În liniște, în armonie și în miros de cozonac.

Indiferent de toate momentele de încercare.

 

Sursa foto

***Dacă aș avea o baghetă magică, aș face ca toate mamele din lumea asta să-și rupă măcar 5 minute pe zi numai pentru ele, să se relaxeze și să se binedispună. Dar pentru că nu am nici o baghetă magică și șansele să capăt una sunt reduse, am scris Destin de mamă tocmai pentru cele 5 minute din zi pe care le merită fiecare părinte din plin.

By Published On: 10/04/2018Categories: Jurnal de părinte, Stil de viață0 Comments

Share This Story!

Leave A Comment

Articole Similare

Toate Articolele

Produse

Vezi Magazinul