Vacanța mare, test de verificare a abilităților de părinte

www.mamipetocuri.ro

Dacă mă vedeți săptămâna asta pe stradă vorbind singură să știți că de la ziua de ieri mi se trage.

Un weekend și-o zi liberă

De mult am învățat că de murit n-o să mor așa de simplu. Nu știu dacă mi se trage de la copilăria fără banane care m-a învățat că oricât de mare-i pofta, dincolo de răbdare apare o piață plină cu de toate sau de la primii ani de mamă în care a trebuit să le învăț pe toate o dată și a doua oară prin metoda clasică: încercare și eroare.

De murit nu mor, că mamele au șapte vieți și una bonus pentru rosé.

Uitasem cum e să fii mamă 24/7. Și-am uitat cum e să fii mamă pentru doi copii în același timp. Nu că nu-i aveam și înainte pe amândoi acasă, doar că timpul împreună era atât de scurt, încât vrând-nevrând încăpeau amândoi, cum puteau, ca două franzele calde cu unt în stomacul meu flămând.

Prima zi de vacanță

– Vreau mingea!

– Eu am luat-o primul!

– Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, vreau mingea!

– Beti, ia-o pe asta mică.

– O vreau pe aia din mâna ta!

– Asta e a mea!

– Vreeeeauuuuu mingea!

– Mami, ia mingea la tine ca să nu ne mai certăm!

Și zbang, primește mama o minge-n cap în timp ce conducea. Suficient de tare cât să înțeleagă că lecția despre rezolvarea de conflicte între copii a fost sărită cu grație atunci când:

– Ia dați la mine jocul ăsta ca să nu se mai joace nimeni, dacă tot nu vă înțelegeți,

Și mai ales atunci când:

– Acuma se joacă unul, apoi, celălalt, că împreună văd că nu merge.

Când stau amândoi acasă, de dimineață până seara, altfel se raportează unul la celălalt. Cu cât se bat amândoi pentru aceeași atenție, cu atât neuronii meu refuză regenerarea și vor beție cu cafea.

Tu ce înțelegi prin conflict?

Pe mine mă duce cu gândul la ceartă, sinonim cu gălăgie.

Tu la ce te gândești când auzi cuvântul conflict?

Eu nu suport gălăgia. Dacă vrei să mor ușor dar sigur, mă pui să locuiesc într-un apartament cu geamurile către linia de tramvai, eventual lângă o gară sau aeroport. Rezultat garantat! În două zile mă vezi în capot și batic în cap, bătând cu coada măturii în țeava lu ăla de la 2 care face gălăgie la duș.

Așa că, atunci când copiii mei se ceartă, primul instinct este să evit, venind cu soluția salvatoare:

– De ce vă certați? Care-i problema? Vă rezolv eu imediat!

Astfel că după 4 ani de rezolvat probleme, ghici ce s-a întâmplat?

Nu, n-am devenit expert. Copiii mei nu știu să-și rezolve conflictele, strigându-mă pe mine în secunda doi în care ei nu se înțeleg. Cam de 150 de ori pe zi, doar din motiv că unul nu-i dă balonul celuilalt, lingura sau carioca.

Ceea ce este extrem, dar extrem de obositor.

Noroc că timpul e de partea mea

Nu că aș fi niscai Benjamin Button, ca să întineresc în loc să îmbătrânesc, doar că, știți voi – niciodată nu e prea târziu să faci orice pentru copilul tău.

Așa că de vacanța asta, m-am hotărât să-i învăț pe copiii mei cum stă treaba cu conflictul. Nu că nu aș ține un întreg curs pe tema asta la Școala Familiei. Dar e mai ușor să predici, decât să aplici.

Cum voi face?

Pasul 1 – învățarea

  1. În primul rând mă setez mental că o să-mi mănânce treaba asta cam o vacanță întreagă. Decât o viață, mai bine-o vacanță. Dacă scap mai repede, norocul meu.
  2. Voi folosi jocul cu emoții  (Cum crezi că se simte? Tu cum te simți? Pe tine ce te-ar putea ajuta acum să te simți mai bine, mai vesel, etc?)
  3. Mă voi folosi pe mine ca exemplu personal (Cum ai văzut că mami și cu tati își rezolvă conflictul?, partea bună e că noi nu ne certăm)
  4. Căutăm soluții împreună: unul poate ceda, altul poate are nevoie doar să plângă și de atenția unui părinte, un altul ar putea avea nevoie (emoțional) să câștige în fața fratelui mai mare, etc. Este nevoie să analizăm bine situația și să-i învățăm pe copii cum să abordeze fiecare conflict în parte.
  5. Scopul final este să se simtă fiecare bine, unul să renunțe un pic, celălalt să se mulțumească cu ce are, până mai târziu, când copiii vor crește și vor avea capacitatea să-și gestioneze sănătos frustrările de a pierde în favoarea celuilalt. Am citit undeva că după 10 ani.

Nu mă aștept să devină mari specialiști, dar măcar să nu mă mai cheme pe mine în orice secundă din viața lor când unul se contrează cu celălalt.

Pasul 2 – aplicarea

Cu un ochi pe ei, verific dacă aplică ce i-am învățat și intervin acolo unde-i cazul.

Ce ziceți, ne băgăm la un conflict?

Ne așteaptă 3 luni de vacanță.

 

Sursă foto

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *