Martie e despre flori, soare și factura de la gaz mai mică

www.mamipetocuri.ro

Noroc că mi-a dat Dumnezeu copii, c-am ajuns și eu să înțeleg semnificația anumitor zile din calendar.

De exemplu, 1 martie.

Până să devin mamă și să-mi crească copiii câțiva ani, nu am înțeles niciodată luna martie.

Singura amintire pe care o am din copilărie e cea în care trebuia să duc zambile la școală pe un frig năprasnic îmbrăcată în fustiță și pantofi, că na, în calendar venise primăvara.

Nici până în ziua de azi nu mi-e clar dacă e iarnă, primăvară și de ce se tot bucură lumea când ori zăpada e până la brâu, ori fleșcăraia până la șosete.

Martie nu e despre soare, flori și factura la gaz mai mică?

Apoi, după ce am tremurat bine cu zambila-n mână, vine 8 martie. Pe principiul, dacă pe 1 am înghețat, măcar pe 8 să fie cald afară îți revine în suflet acea mică, mică făptură numită speranța gândind inocent:

– Voi merge cu mașina cu geamurile deschise, voi schimba cojocul cu geaca subțirică de primăvară, voi respira aer călduț, fără să mai scot aburi pe gură. Dar mai ales, voi îmbrăca copiii cu mai puține rânduri de haine ceea ce-mi va salva o grămadă de timp dimineața.

Realitatea e că singura dorință ce se va îndeplini va fi aceea în care vei scădea grosimea la ciorapi cu 100 den. De la 500 la 400.

În rest, geaca-i pe tine, copiii cu căciuli, caloriferele duduie.

Apoi, vin cadourile. Ca fetiță, îți dorești să devii femeie ca să primești și tu cadouri de 8 martie. Flori, atenție și îmbrățișări. Creme, parfumuri și bomboane.

Doar că abia după ce devii femeie, descoperi că de fapt 8 martie e mai degeabă despre Ziua Mamei și mai puțin a Femeii.

Mai aștepți un pic.

Devii la un moment dat și femeie. Și când în final, ești mega îndreptățită să primești și tu un cadou bine meritat, te măriți cu un bărbat dintr-o țară unde 1 și 8 martie nu sunt nimic altceva decât niște date simple-n calendar.

C-așa-i destinul! Cu cât crezi că meriți mai mult, cu atât mai frumos ți le servește de după colț, direct în freză.

Martie, ce cauți tu în viața mea?

Mi-a trebuit 7 ani de mămicie plus alții înainte ca să înțeleg ceva din mărțișor.

Vă rog, nu mă înțelegeți greșit! Îmi place primăvara, de fapt, o iubesc! E luna în care m-am măritat, luna în care renaște natura, grădina mea înverzește și copiii ies în parc mai mult de 7 minute.

Dacă ar fi fost un pic mai cald, doar un pic, ar fi fost perfect.

În schimb, Dumnezeu mi-a dat copiii.

– Mântuiește-te prin ei, femeie zgribulită, mi-a spus în timp ce el stătea pe-un norișor încălzindu-se la soare.

– Mersi, Domnu’. Sunteţi drăguț!

Și-am plecat cu copiii să cumpăr mărțișoare.

Nu-mi amintesc să fie atât de plăcut să umblu din magazin în magazin să alegem mărțișoarele care se potrivesc perfect fiecărei fetițe din clasa lui Andre. Noroc că-s doar 8.

A ales ghiocei, s-a răzgândit, apoi, fluturași, iar s-a mai gândit și într-un final, a ales delfinașii cu pietricele pentru că el e la clasa Delfinașilor. Iar doamnei numai flori.

– Ești sigur, Andre? Fără mărțișor?

– Sigur, doamnei îi plac florile de primăvară.

– Luăm lalele?

– Da, lalele galbene pentru doamna.

Pentru că în ziua în care eu nu voi mai fi cu tine să cumpărăm împreună mărțișoare, să-ți amintești că și mamei tale, în martie, iubea să primească lalele.

V-am zis eu. Destinul e mai deștept ca noi.

Ți le oferă ca pe tavă, în miros de floricele si speranță de mai bine.

1 martie voios!

Sursa foto

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *