Ce le spunem copiilor despre război

Toată lumea e speriată și pe bună dreptate de cele ce se întâmplă în Ucraina. La o aruncătură de băț de țara noastră, părinți, copii, bunici, poate chiar propria noastră familie, oameni dragi pe care-i cunoaștem trec prin cele mai negre zile ale vieții lor.

Când spui război, spui moarte, spui durere, suferință, pierdere. Război este sinonim cu cele mai grele cuvinte din dicționar.

Și totuși, războaie sunt peste tot în lume.

Îmi amintesc acum câțiva ani buni, când lucram în Portugalia cu copii din Africa proveniți din zone foste colonii portugheze și îmi povesteau cum și-au văzut părinții împușcați în război, aveam impresia că războaiele au rămas în cărțile de istorie și că nu mai există în realitate.

Și totuși, ele existau, dincolo de frontiera Portugaliei, și acolo mureau oameni, cazurile fericite erau de copii schilodiți și nu rămași pe caldarâm, doar că eu nu știam de ele. Eu veneam de departe, din România, o țară la punctul opus pe hartă, iar ceea ce nu știm, nu ne omoară.

La fel cum s-a întâmplat și cu pandemia acum 2 ani. Pe când Covid era doar în China, noi încă ne făceam rezervări de vacanță în Egipt. Când a ajuns în Italia și mai apoi la noi, pe stradă, am început să luăm boala în serios și să ne speriem.

Pentru că, asta e realitatea: abia când ajunge să ne lovească peste ochi, intrăm în panică și dezvoltăm anxietăți.

Când pericolul e la mii de km distanță și suntem în siguranță, nu ne sperie nimic!

Ei bine, din punctul acesta am început să le vorbesc copiilor despre război, în ziua când au venit acasă speriați de colegii de la școală că vom muri cu toții.

Războaie sunt peste tot, atacatori și victime

Este un fapt și trebuie tratat ca atare.

Desigur că nimeni nu s-a gândit serios că se va ajunge la ziua în care psihopatul o să atace Ucraina. Cred că mai toți dintre noi au sperat până în ultima clipă să-i dea Dumnezeu înțelepciune. Dar probabil, lecția e prea grea pentru noi acum ca să o conținem în întregime și să o înțelegem.

Așa că, nu putem decât să ne ponderăm temerile și să gândim cât de echilibrat reușim.

Le-am povestit astfel, copiilor despre cum războaie există în toată lumea, fie că știm sau nu de ele. Oameni însetați de putere vor exista mereu, și avem nevoie să știm că ei există și cum să ne ferim cât mai bine de influența lor.

Unii pleacă, se mută în altă țară, alții rămân pentru că așa le dictează spiritul, important e că atunci când va fi cazul să ia vreo decizie să fie în echilibru cu propriile lor alegeri și să se salveze așa cum vor considera mai bine.

Ideea de război e binevenită să fie explicată la copii din perspectiva de a înțelege că oricând se poate întâmpla lucruri pe care noi nu le putem controla.

De aceea, fiecare zi merită trăită și apreciată, și trebuie să învățăm să fim recunoscători pentru acum și aici.

Nevoia de securitate

La baza fricii și anxietății de război stă nevoia de securitate grav afectată în astfel de situații. Este a doua nevoie din Piramide lui Maslow după nevoile fiziologice. Adică, baza bazelor.

Copiii noștri simt la fel. Și e important să verificăm această emoție, întrebându-i:

– Ce simți tu când auzi cuvântul ”război”?

Posibil, majoritatea să gândească automat că rămân fără părinți, cei care au datoria de a-i proteja, așa cum a fost cazul copiilor mei. Iar acest gând îi poate speria foarte mult.

Ai mei m-au întrebat dacă vor muri.

Așa că, prima dată, le-am povestit că în acest moment șansele sunt mici ca să ajungă războiul și la noi în țară și să evite să mai asculte pe la colegii de școală tot felul de informații care nu îi ajută în nici un fel. Le-am cerut să vină la noi de fiecare dată când au întrebări sau curiozități despre această temă.

Apoi, i-am asigurat că în prima clipă când voi simți că există vreun pericol real asupra noastră, ne vom cumpăra bilet și vom pleca în Portugalia.

Puteți să mă numiți cum vreți, dar înainte de absolut orice pe planeta asta, stau copiii mei. Și mă mut unde văd cu ochii pentru siguranța lor.

Acum, nu trebuie să plecăm cu toții în țările calde, nici pentru noi nu e simplu având în vedere toate proiectele pe care le avem în derulare în România, dar e important să aveți un plan de rezervă pe care să-l împărtășiți copiilor ca să-i asigurați de protecția voastră.

Sinceritate și păstrarea calmului

Ca în orice situație de criză, este deciziv să transmitem copiilor informație sinceră, cu blândețe și calm. Dacă noi, părinții cu responsabilitatea de ale asigura copiilor noștri siguranța suntem speriați, puteți fi convinși că vom transmite teamă și copiilor noștri, indiferent de ce anume ne iese pe gură.

Istoria țării și zonei noastre este născută și crescută în spiritul invaziilor, războaielor și revoluțiilor. Avem o teamă viscerală transmisă din moși – strămoși de tot ceea ce înseamnă conflicte armate și tot ce a urmat după: pierderi umane, suferință, foamete.

E important să ne înțelegem istoria ca să putem să ne controlăm toate aceste emoții care vin din niște amintiri poate mai vechi decât suntem noi pe acest pământ.

Observ la soțul meu care vine dintr-o țară care mai degrabă ea a fost cea care a descoperit pământuri noi și care a oferit ulterior independență statelor colonii, care a avut un singur război cu Spania și nici acela foarte complex, că tratează toată situația actuală cu mai mult calm și obiectivitate decât mulți români care mă înconjoară.

Așa că, înainte să vorbiți copiilor despre război, întrebați-vă copilul vostru interior ce simte despre ceea ce se întâmplă în Ucraina, faceți pace cu emoțiile care vă răsar din inimă, conectați-vă la gânduri pozitive și aveți încredere în părintele care ați devenit astăzi.

Nimic nu e garantat în viață!

Dar avem o viață din care avem șansa să scoatem ce e mai bun din ea!

Și oricât de incorect ar părea, în situații de criză descoperim învingătorul din noi!

 

Sursa foto

 

By Published On: 25/02/2022Categories: Stil de viață0 Comments

Share This Story!

Leave A Comment

Articole Similare

Toate Articolele

Produse

Vezi Magazinul