Acesta NU este un articol despre oboseală
Se știe, toate mamele sunt obosite.
Nu cred să existe vreo mamă care să se ocupe zilnic de copilul ei și să nu fie obosită.
Oboseala e o stare în sine când devii mamă.
– Ce mai faci?
– Am născut, sunt obosită și mi-am pierdut dreptul de a avea sfârșit de săptămână. End of story.
Mă tot amuz cu Alexandra, una dintre prietenele mele care nu are copii. Îi tot povestesc una-alta când mai ajung pe la birou, evident despre copii, și, chiar dacă s-a obișnuit cu stilul meu de viață, câteodată reușesc să o iau prin suprindere.
O dată, profund uimită îmi spune pe la mijlocul unei povestiri de-ale mele:
– Deci, chiaaaaar, tu nu ai o zi, de exemplu, sâmbăta când poți să dormi cât vrei?
Mă uitam la ea și-mi venea să râd cum i se citea mirarea sau poate chiar și disperarea în ochi.
Dragi viitoare mămici, din moment ce ați rămas însărcinate nu o să mai puteți dormi vreodată liniștite.
Până naști te doare spatele, burta, te dor picioarele, nu ai aer suficient, nu poți dormi din cauza burții prea mari și ai coșmaruri. E absolut normal, nu vă panicați! O să vreți doar să nașteți mai repede. Mai repede însă de 9 luni e cam riscant. Deci, să nu vă doriți. Mai suferiți un pic, căci, credeți-mă, e perioada când încă mai puteți dormi. Incredibil sau nu, încă vă găsiți în perioada liniștită.
După ce ați născut, primele 3-4 luni sunt rupte din filme de groază. Nu dormiți decât 2 ore legate, asta dacă aveți noroc. Veți reuși imposibilul de a adormi cu ochii deschizi, în picioare, în baie și cu copilul în brațe, se înțelege. Duș nu veți face, deci nu e cazul. Acuma, dacă aveți norocul meu să nașteți un copil care regurgiteaza tot, puteți face duș după fiecare masă a lui ca să nu împuțiți casa cu miros de lapte acru. Știți cum miroase laptele de mamă regurgitat…..? Mai bine, nu. Lăsați.
Când în sfârșit simțiți că ați priceput ce vă așteaptă de acum încolo și ați intrat într-un program cât de cât și între timp ați trimis-o pe mama acasă că v-a innebunit ca să-i puneți copilului căciulă și pe soacra care nu înceta să vă cumpere lapte praf, că, deh, pe vremea ei nu se găsea și acum își retrăiește tinerețea de mamă, o să visați la un somn lung, din ăla, până dimineața. Nu ați apreciat niciodată mai mult decât acum ora 8 dimineața în pat, așa-i? Eu de cînd sunt mamă, sunt de-a dreptul îndrăgostită de ora 8. Mi se pare fericirea absolută. Să te trezești și să fie zi afară. Ora 8. Prietena mea cea mai bună! Ăsta e să ai weekend!
Pentru că, sunt copii care se trezesc noaptea până, hăt, hăt, 4-5 ani poate chiar și mai mult. Până aici am expertiză.
Prima dată e alăptatul. Te trezești, ce să faci? Apoi, e scutecul, apoi, are coșmar, apoi, e faza că vrea cu tine, doar cu tine, apoi, face pipi în pat sau vrea la toaletă. Deci, orice vârstă e cu trezitul ei noaptea. Acum, ai mei se trezesc că vor apă noaptea, iar Beti pipi. Andre se trezește singur dar câteodată mai uită luminile aprinse la baie. Deci, tot mă trezesc. Partea proastă e că îmi ia vreo 2 ore câteodată să adorm la loc.
Bănuiesc că ați înțeles ideea. Din moment ce porți un bebe cu tine, devii obosită prin natura ta de mamă. Cel mai bine e să te programezi psihologic, să nu fii luată prin surprindere.
Vestea bună e că nimeni nu a murit de oboseala de a fii mamă. Iar eu cunosc mame cu 6 sau 7 copii. Da, chiar cunosc, ele există în realitate și nici nu vreau să vă povestesc cât de minunate sunt familiile lor. Pentru că a fi mamă are beneficiul ei. Oboseala-ți trece când vezi piticania săsăită zâmbindu-ți dimineața, când te pupă la plecare, când vine cu o felicitare de la grădi pentru tine, când îți vine să mori la propriu după fiecare gest al ei. Cine mai știe ce e oboseala?
Partea și mai bună e că, în astfel de cazuri există niște soluții.
De exemplu, când copilul mai crește, așa pe la 2 ani – în ideea că este deja înțărcat sau că nu mai mănâncă noaptea – și nu se mai trezește foarte des (din experiență, dacă se trezește există un motiv precis: are o nevoie care ar trebui înțeleasă), căci până atunci, încă joci în filme horror, culcă-te la 10 (seara)! Măcar o dată pe săptămână, apoi vei fi Xena!
Lasă bucătăria murdară, hainele nespălate, jobul, cititul, bărbatul și orice altceva din rutina ta și DORMI LA 10! Dacă nu reușești să adormi, fă-ți un ceai de valeriană și așteaptă 15 minute sau citește 3 pagini dintr-o carte.
Copiii mei dintotdeauna au avut program clar de somn și masă. Cu foarte, foarte puține excepții.
Somnul e la 21- 21.30. Fără discuție.
Cu atât mai mult acum, de când merg la grădiniță de stat și programul începe la 8.30. La 7 dimineața suntem toți în picioare. 3 zile pe săptămână Andre nu mai doarme la prânz că merge la fotbal, iar atunci e la 20.30 în pat. Adoarme fără poveste.
Iar eu, o dată, poate de două ori pe săptămână mă culc devreme. În restul zilelor la 1-2 noaptea, căci scriu și citesc.
Sunt obosită de obicei, dar ce am învățat de când sunt mamă e că trebuie să am grijă de mine pentru că altfel nu fac față la ritmul zilei. Trebuie să dorm bine măcar o noapte pe săptămână, trebuie să mă simt bine în pielea mea – de aia sunt ”o mami pe tocuri” orice ar însemna asta: să am unghiile făcute, să-mi stea părul bine, să fiu epilată, să fiu împăcată cu mine, să sun un prieten pe care nu l-am mai auzit de mult, să încurajez pe cineva, să scriu pe blog, orice mă face să mă simt bine, o fac – iar atunci, sunt bine, ca să fie și copiii mei bine.
Știți nu, copiii simt orice, orice! Iar nu știu cum sunteți voi, dar eu dacă sunt obosită, nu am chef să fac nimic și apoi, mă simt și prost că nu am oferit suficient timp copiilor.
Eu chiar cred, mai degrabă chiar simt, că bateriile mele se încarcă o dată ce îmi văd copiii de la grădi venind bucuroși sau după o zi petrecută minunat împreună.
Așa că:
- ceai de valeriană
- somn la 10
- mame ZEN
Noapte bună!
PS: Până și Google-ul îmi sugerează la căutarea după ”mamă neobosită” să verific cum am scris și să introduc ” mamă obosită”. Cred că tocmai am inventat o nouă stare a mamei, aceea de a fi NEobosită.
