Cadoul de 8 martie nu e chetă

Cred că ne este scris în ADN-ul nostru de daci ploconiți la turci că orice atenție ne poate cumpăra clipe de viață, un loc de muncă mai bine plătit, o poziție mai înaltă în ierarhia politică, un pat de spital într-o rezervă, o injecție la momentu potrivit, un medicament dat pe sub mână, un copil privilegiat la școală, o notă mai bună în catalog, un loc liber la creșă. Iar lista poate continua la nesfârșit.

Oricât de mult ne plângem că lumea nu-și mai face treaba decât dacă primește la schimb o mică atenție sau facem scandal că medicul nu ne bagă în seamă dacă nu avem punga prinsă de degete, noi abia așteptăm o ocazie, oricât de mică și nesemnificativă să strângem bani pentru un cadou.

Acum suntem în plină chetă pentru cadoul de 8 martie

Pentru mine, sensul cuvântului cadou înseamnă o apreciere a efortului unei persoane pentru care îi cumpăr ceva din suflet, cu drag, pentru a-i demonstra aprecierea dincolo de cuvinte. Ceva care să-i amintească de mine. Nu impune nici obligație, nici un comportament diferit sau preferențial.

O carte, o floare nemuritoare, un trandafir criogenat dacă e să facem referire la doamna copilului de la școală. Pe care i le oferim, dacă o apreciem.

Eu asta am făcut, de exemplu, cu medicul cu care am născut. N-am dat șpagă, de fapt, ăsta a fost criteriul după care l-am ales și apoi, restul. Da, mergeam la clinica lui privată lunar, la consult, plăteam pentru serviciile prestate și în data în care am născut, am născut ca la privat doar că eram la stat.

N-am umblat cu plicurile și cu stresul că o să mor pe masa de nașteri că n-am dat suficient.

Bine, pe-atunci era un om la un milion care refuza șpaga, astăzi nu mai știu cum e.

La școală la Andre se trimit emailuri prin care suntem informați să nu cumpărăm cadouri cadrelor didactice. Și ce credeți? În continuare se strâng bani. Eu v-am zis că stă în ADN-ul nostru, n-ai cum să te mai speli de păcatul strămoșesc.

Eu m-am bucurat să văd însă, că nu sunt singura care de început de an școlar nu trimite copilul cu flori pentru doamna. Mai sunt 9 luni în care îi putem arăta admirația, nu e nevoie să debandăm florăriile pe 15 septembrie. Iar un om vertical, asumat și cu încredere în el, așa cum sper să fie doamna copiilor mei va înțelege acest comportament, fără etichetă și tăgadă.

A face chetă de cadou pentru doamna de 8 martie mi se pare un obicei nepotrivit pentru o astfel de ocazie și impersonal, lipsit de implicare și dăruire. Decizia de a oferi un cadou e mai mult decât niște bani strânși și o bifă că am făcut-o și pe asta. E despre o analiză a persoanei căreia îi oferi, dacă o apreciezi, pentru ce anume, implică timp și energie. Dăruire.

Facem chetă pentru cazurile caritabile, pentru cei care nu pot și au nevoie de noi și pe care de multe ori nici nu-i cunoști personal. Îi ajuți, pui mână de la mână pentru un scop comun.  Pentru a-i arăta doamnei admirația te duci și-i cumperi ceva din sufletul tău, ceva ce crezi că te reprezintă, fără sofisticățenii și bijuterii pe care tu nici nu ți le poți permite.

Am pierdut sensul normalului și e al naibii de greu să te redresezi!

M-am dus acum două zile la bancă pentru că mi-a închis ING-ul conturile pe motiv că nu am actualizat niște date. O doamnă trecută de a doua tinerețe, extrem de drăguță, de fapt, prea drăguță, s-a ocupat de dosarul meu.

Fiind și prima zi lucrătoare după 1 martie, biroul ei era plin cu flori, pentru o secundă am avut un gând: oare să-i aduc ceva data viitoare?

Apoi, mi-am dat două palme imaginare peste ochi și m-am trezit.

E clar, stă în ADN-ul nostru!

De acest 8 martie și de toate ocaziile în care simțiți să-i luați doamnei ceva, faceți un efort și opriți-vă!

Cadoul nu e despre ce crede ea despre voi sau copilul vostru, e ce credeți voi despre ea. Cadoul e un gest admirativ, de apreciere și nu o obligație sau ceva costisitor. Și sunt convinsă că dacă aveți norocul pe care eu îl am să dați peste o doamnă care vede prin copilul vostru doar valoarea sentimentală a cadoului primit, o să o puneți și într-o situație inconfortabilă de a primi ceva contra serviciilor ei. Nu că nu s-ar simți apreciată, dar e ca și cum ați cumpăra ceva ce nu are valoare în bani, iar pentru un om onest, care-și face meseria cu suflet un astfel de comportament poate strica mai mult decât ar mulțumi.

De acest 1 martie am cumpărat mărțișoare făcute manual de o mămică. Au fost mai scumpe decât media și credeți-mă că bugetul pe luna asta nu arată deloc bine de când cu cartea făcută pe cont propriu.

Dar știți, ce? Am luat ceva din suflet și am considerat că celor din jurul meu le va plăcea. Nu a fost nimic nimic sofisticat, niște mărțișoare frumoase și elegante făcute de o mamă care s-a bucurat de aprecierea muncii ei pentru câteva persoane care sper să aprecieze unicitatea lor.

Pentru mine, acesta e un cadou.

Nu 30 de lei strânși la grămadă, ci poate 40 dați din inimă.

Iar cine nu apreciază, ori nu sunt eu părintele potrivit din clasa ei ori ea nu e doamna potrivită pentru copilul meu!

 

Flower photo created by freepik – www.freepik.com„>Sursa foto

Share This Story!

Leave A Comment