Prima lecție de responsabilitate socială
Am fost săptămâna trecută să le reînnoiesc copiilor actele de identitate portugheze. Cred că cea mai bună parte când ai cetățenie portugheză e că primești buletin de identitate de la naștere.
Iar ca părinte care trăiește în România cu atât mai mult, pentru că nu mai cheltuiești banii pe pașapoarte până la împlinirea vârstei copiilor de 14 ani.
Realizați câți bani economisesc eu la doi copii minori cu care plec anual din țară doar pentru faptul că Portugalia e cu vreo 50 ani mai puțin birocratică?
Nu mai pun timpul petrecut la cozi și alte cele.
Prima dată când le-am făcut actele, aveau copiii câteva luni și am rămas surprinsă să văd că le pune fotografia de bebeluș pe un act de identitate valabil 5 ani.
Anul acesta am rămas și mai surprinsă să văd că dincolo de fotografie, îi pune să semneze exact cum o fac copiii români la 14 ani.
I-a tratat ca cetățeni responsabili și demni pentru țara în clădirea căreia intrau.
Pe mine m-au invitat să mă așez pe un scaun mai în spate, pe ei i-a așezat la o masă, în față, le-a dat câteva desene să coloreze până când funcționara a completat câteva acte. Apoi, i-a invitat pe fiecare la poză, le-a cerut părerea dacă le place fotografia, Andre a cerut încă una, iar la final, i-a rugat să semneze în spațiul indicat și le-a luat amprentele.
Eu eram spectator. Mă uitam la copii, admirându-le entuziasmul că li se dă atenție, că ceea ce fac are importanță atât de mare precum actul de identitate cu care călătoresc în afara țării. Gustau independența, învățau despre asumare și tocmai primeau primele lecții despre cum e să fii un cetățean responsabil. Cu drepturi, dar și cu obligații.
Poate nu întâmplător în Portugalia cetățenii păstrează curățenia pe plajă, în sutele de km de plajă pe care le are, păstrează liniștea, vorbesc în șoaptă în restaurant, se preocupă de starea de bine a celor din jur, încearcă să nu deranjeze, au unele dintre cele mai bune servicii pentru copii, sunt printre primii care s-au vaccinat și unii dintre cei mai prietenoși oameni pe care i-am cunoscut, creditându-te înainte de orice cu bunătate.
Poate pentru că sunt responsabilizați de mici, în familie, dar și de societate, la modul general.
Mi-ar plăcea tare mult ca și la noi, societatea prin instituțiile de stat să vină în ajutorul părinților și să-i susțină din timp în educarea copiilor în spiritul civic. Și nu doar în teorie, introducând ora de cultură civică la școală, ci și practic, responsabilizându-i în spiritul principiilor sociale și de viață.
A răspunde pentru faptele tale e o valoare care la 14 ani ar trebui să fie deja bine înfiptă în educația copiilor și lineară atât la nivel micro, în familie, dar și macro, la nivel social.
Sincer vă spun, cu toate că locuiesc în România, când am ieșit din ambasadă am simțit că Portugaliei îi pasă mai mult de educația socială a copiilor mei.
