Un telefon cu destinatar necunoscut

Este o zi frumoasă de primăvară. Păsărelele ciripesc, domnii se poartă la cămașă, iar doamnele tocmai au coborât densitatea ciorapilor de la 100 la 20.

Vântul adie, eu găsesc loc de parcare. Nu strigă nici un portar după mine că am luat locul cuiva cu numele pe plăcuță, eu-mi fac cruce cu limba.

Momentul nostru de conectare

– Unde iei prânzul azi? mă întreabă el, într-un mesaj rapid pe Whatsapp.

Câteodată simt că-mi citește gândurile. Sunt atât de lihnită de foame, încât cred că i-am transmis undele de foamete cruntă până hăt, departe, în cutia lui cu nimic și agenda plină cu treburi de responsabil-suprem-de-a-aduce-o-pâine-bună-pe-masă. Că de pus o pun eu, se înțelege.

– Abia acum am terminat aici. Vin oriunde, numai să mănânc.

– Bine, ne vedem la restaurantul acela, pe colț, la Mărășești.

Mie îmi ia 30 de minute să fac 3.5 km așa cum zice Google. Între timp citesc 3 emailuri și zâmbesc la 15 comentarii. Nu aruncați cu pietre! Am stat de 4 ori la același semafor. Partea bună e că am găsit loc de parcare la VIP, fix în fața locației.

Șanse reale: 1 la un milion.

O masă de doi, pe terasă

Ajung grăbită și mă așez lângă el la masă. El tacticos, citea știrile pe telefon.

– Ce mult ai făcut până aici! constată el.

Eu mă feresc să-i pun că am petrecut vreo 10 minute în mașină să mai corectez un text pentru un articol.

Asta apreciez la el. Că se poate deconecta complet când vine vorba de program. Acum mâncăm, lăsăm totul la o parte.

El alege pește. Eu paste.Toți carbohidrații să vină la mine și să-mi țină de foame. Că se știe, noi seara nu mâncăm paste.

În timp ce eu săream de la o poveste la alta, când vorbeam de blog, când de copii, când mă plângeam că n-am ajuns la sală sau că n-am terminat de vorbit cu niște clienți – e conectare sau ce? – îmi sună telefonul.

Lui nu-i sună. Probabil în lumea aia a lui liniștită și conform programului, toți oamenii din jur mănâncă și se știe că nu e frumos să deranjezi omul la masă.

Pe mine mă sună o doamnă:

– Bună ziua! Doamna Diana Țarălungă?

– Dina, răspund deja iritată.

– Vă sun din partea Dnei Ion Vasile, Ion Petronela, Ion Carmen.

– ……nu îi cunosc.

– Vă sun din partea Dnei Ion Vasile, Ion Petronela, Ion Carmen.

– Am înțeles. Nu îi cunosc, nu înțeleg despre ce vorbiți.

– Aveți copiii la aceeași grădiniță.

– Ce grădiniță?

– Păi asta nu știu să vă spun.

– Încă o dată – nu înțeleg nimic din această discuție.

– V-au recomandat pentru a beneficia de o curățenie gratuită la dumneavoastră acasă cu noul nostru sistem de curățare.