Suntem toți niște proști care trăim într-o țară de proști! Da` ne și place!

Măi, oameni buni, spuneți-mi și mie un lucru, că iar am impresia că m-am născut în secolul greșit. Mai intru și eu din când în când pe Facebook, că na, acolo mai văd ce mai fac oamenii pe care îi cunosc, cu ce se mai ocupă, mai citesc știrile, e mai simplu să intri în contact cu lumea reală, printr-o unealtă virtuală. Ironic, dar ăsta-i adevărul.

Bun, și nu intru bine pe Facebook că din două în două informații văd numai postări că ba suntem fraieri, ba proști, ba că trăim într-o țară de tâmpiți, și numai apelative din astea, de mai am un pic și chiar le cred. Că știți cum e: dacă-ți zic 100 de nebuni că ești beat, du-te și te culcă.

În ciuda faptului că trăiesc într-o țară unde se petrec multe contra mea, eu nu prea simt că-i chiar așa plină ochi de proști.

N-am făcut nici un studiu dar nu cred că de pe tot globul ăsta pământesc, noi, românii suntem fraiericii planetei. Las că avem și noi deștepții noștri, păcat de ei să vorbești așa. Și au și alții proștii lor și nu văd să se laude careva internațional, așa cum o facem noi.

Dar știți ce-am mai observat și mă irită și mai tare?

Că ne place de nu mai putem să ne facă frații noștri de neam, pe față, proști.

Ne uităm în gura lor, râdem, facem glume, distribuim în mii de copii, ia uite, măi, cât de proști suntem! Nu noi, alți români. Noi doar râdem de ei. Noi, deștepții, râdem de ei, proștii. Ați înțeles, da?

În punctul acesta declar că eu sunt pierdută. Nu înțeleg cât de puțin respect de sine să ai să te uiți în gura unuia care te face prost pe față și câtă toleranță să ai pentru cei care se cred mai deștepți decât tine la modul arogant?

E epidemie de coronavirus în China. Râde lumea de ”proștii„ cărora le este frică să mai mănânce de la chinezi. Așa se spune pe Facebook, că sunt proști ălora de le este frică. Sau idioți. Eu sincer, nu sunt fan mâncare chinezească, mor după sushi în schimb. Dar teama e ceva omenesc, nu ești om dacă nu ți-e teamă. Unora le este frică de urs, multora, sper, altora de clădiri înalte, altora de coronavirus. Acuma sunt prost?

Dacă m-ai pune să aleg în acest moment între o mâncare chinezească și ceva turcesc, de exemplu, aș alege turcesc din considerentul că e mai bine să evit decât să nu dorm la noapte gândindu-mă cu neuronul somnambul că cine știe ce aveau ”furnicile în copaci” în ele. Da nu mai bine stau potolită și mănânc oaie turcească?

Aleg să folosesc tratamente homeopate. Sunt fraieră, mințită de hoții așa numiți medici, habar nu am de viața asta și de medicină. De medicină, nu, dar dacă asta înseamnă că-s proastă atunci, da, suntem o grămadă de proști în țara asta, toți cei care nu suntem medici, dar nu orice medic. Medic din ăla contra homeopatelor, cu stea în frunte și care la wc face săpun.

Mă duc cu copilul în parc și face pipi la copac. S-a terminat lumea, a rămas în loc omenirea, sunt nesimțita planetei și am drumul asfaltat către iad. Sper că acolo să fie toalete publice curate și dotate cu hârtie igienică. Eu vă zic atât: decât bolnav la spital cu bacterii luate din WC-urile infecte din parc, mai bine un pipi de copil la copac. Și vă rog să nu veniți să-mi spuneți altceva că nu există alt discurs pentru mine.

Ce lipsă de empatie și câtă superficialitate!

Cred că e tot o reminescență de pe vremea comuniștilor, când unul urla și ceilalți se activau. Unul dădea startul și ceilalți puneau capul în pământ:

– Da, tovarășe, așa e!

– Sunteți proști!

– Adevărat!

– Ați greșit!

– Adevărat!

Nimeni nu zice să nu ai opinii diferite. Să spui:

– Eu nu cred în homeopate pentru că am studiat 10 ani medicina și uite studiile, uite ce cred, dar dacă tu zici că experiența ta e diferită, felicitări, e viața ta!

Nu, la noi trebuie s-o spui cu un aer superior, să folosești niște apelative din astea dure ca să ”trezești” poporul, să-l enervezi, să-l provoci la luptă de stradă, și te-ai rezolvat de oameni care se uită în gura ta.

Nu mai putem citi informații scrise elegant, cu empatie, cu ton împăciuitor. Nu mai putem vorbi frumos, nu mai acceptăm diferențe de opinii, nu mai avem răbdare cu cei de lângă noi, nu mai știm să comunicăm asertiv.

Dacă nu dai impresia că le știi pe toate, că deții adevărul suprem, că tu ești Cavalerul Dreptății și restu-s proști, ești ultimul sărac.

Ce distracție trebuie să fie la Dumnezeu în cer, când se uită-n jos, la noi: țara în care toți se cred deștepți, dar râd la propriile lor glume cu proști!

Business photo created by kues – www.freepik.com„>Sursa foto