-
Oi fi mai proastă eu dacă renunț?
Mă tot bântuie întrebarea asta de vreo 15 ani încoace. De-a lungul timpului am jucat ambele variante: când n-am renunțat la nimic, mi-am luat catrafusele și am plecat, când am stat și-am desfăcut firul în patru, poate-poate om ajunge undeva. Nici una dintre situații n-a fost cea fericită. Pentru că în timp, urma să-mi dau seama că nici o relație nu se bazează pe modelul: unul face mâncare și celălalt mănâncă semințe. Unul crește copii și celălalt pleacă la bere. Unul doarme toată noaptea și celălalt se trezește din 2 în 2 ore. O relație e despre: eu las acum că te văd supărat, dar mă aștept să mă înțelegi…


