-
Iar premiul pentru – Părintele cel mai relaxat – merge la….
Dacă ar fi să existe un panou cu părinții care au dat-o-n bară cu copiii la școală sigur aș deține un loc în fruntea clasamentului. Poate nu chiar primul, că n-am uitat niciodată să-i iau după ore, dar în rest, cred că sunt pe traiectorie. Psihologul din mine spune că nu întâmplător i se întâmplă perfecționistului din mine toate astea. Să mai văd și eu cum e să nu faci lucrurile ca la carte și să exersezi cu succes discursul: – Ești bine! – Te iubesc în continuare. – Lumea te place așa cum ești. – Nu e sfârșitul lumii. – Vei supraviețui. – Ești o mamă bună! – Copiii…
-
M-a luat clasa I prin surprindere
Dacă aș putea rezuma experiența cu clasa I de până acum, ar fi așa: -Am castraveți pentru gustarea de mâine? Dar mere? Iar trebuie să mă duc la cumpărături. – Ai adus penarul acasă să verific stiloul? Ai toate creioanele ascuțite? – Mami, am nevoie de Pic! Și de o pernă pentru scaun. – Ai dus banii pentru excursie? – Mamiiiii, vreau costum de dans cu Elsa! S-a împlinit o lună de când Andre a început clasa I și eu tot surprinsă sunt. Nu e ca și cum n-ar fi făcut un an întreg clasa pregătitoare, tocmai, pentru a nu fi luați cu toții prin surprindere. Și nici ca…
