Cine n-are un bătrân să-și cumpere, zice o vorbă din popor. Și cine o fi fost poporul ăla, mare dreptate a avut. Eu n-am chiar un bătrân dar mă pot lăuda cu o prietenă mai în vârstă ca mine pe care a bucurat-o viața cu un bărbat cam pe tipologia bărbatului meu: corporatist, rol plin de responsabilități, asumat până dincolo de șosete, mai ales cu finanțele. Doar că trăind câțiva ani în plus și acumulând experiență, pare că uneori știe exact ce sfaturi să-mi dea când eu nu mai văd decât un polonic în cap și-o ușă trântită-n nas. Bașca mai e și vecină cu mine, deci când ți-e lumea…