Sună a titlu de film, dar stați să vă povestesc că nu e. Zilele astea, într-una din cele 354 de zile ale lunii aprilie în care numai vremea se mai schimbă, uneori bate vântul din dreapta, alteori din stânga, am ieșit cu copiii prin spatele casei să descoperim acele flori minunate: – Hai, mami, să le vezi, sunt atâââât de frumoase! Florile ciulinilor. V-am zis eu, că la capătul plictiselii stă un copil curios și-o mamă înțepată de urzici. Și cum stăteam noi, așa, iar eu încercam să explic că plantele acestea pe care ei le consideră frumoase de fapt sunt niște buruieni care trebuiesc scoase că omoară gazonul, se…