Eu cu quinoa nu am fost prietene foarte bune. Ne-am cunocut acum vreo 8 ani când începusem diversificarea la primul copil, dar cum nu m-a impresionat cu nimic, am renunțat relativ ușor la ea. Am revenit să o gătesc acum vreo 2 ani, copiilor nu le-a plăcut absolut deloc și de-atunci mi-am promis că o voi da uitării. Anul acesta însă, mi-am propus să nu mă ma mai uit cu teamă la anumite alimente. Cred că toate limitările pe care le avem în materie de gusturi, oameni, experiențe sunt, în realitate, niște temeri, uneori inconștiente, pe care nu le putem sau nu știm cum să le depășim. Quinoa pentru mine…