M-a fascinat întotdeaua relația dintre cupluri. De ce se căsătorește lumea dacă ajunge să se certe? În general, de la nimicuri? Ca apoi, eventual, să și divorțeze. Chiar nu-l vezi, n-o vezi de la început? Nu ai văzut că vorbește mult? Că nu e organizat? Apoi, copiii. Care ori suferă din lipsa prezenței constante a unuia dintre părinți, ori suferă că are doi părinți care nu se înțeleg. Am trăit mereu cu aceste întrebări în minte. Copil fiind, mi-am imaginat că părinții mei s-au iubit, atât, dar atât de mult încât Dumnezeu nu a mai avut de ales decât să-i lase să rămână împreună. Peste vreo câțiva ani, după ce…