(Continuare de la partea 1, partea 2, partea 3, partea 4) Am început prin a le spune celor de la Mc Donalds povestea noastră, ca voluntari în Comunidade. Cum ne ocupăm de copiii cu viața scrisă în povești cu războaie și pierderi de viață. Care nu cunosc sensul cuvântului familie sau oameni dragi, cu traume [...]
(Continuare de la partea 1, partea 2, partea 3) Rămăsesem la cum mi-am cunoscut iubirea și reperul meu în viață. Omul care m-a schimbat și m-a transformat. cão-pão-Cristovão (un nume greu, parcă predestinat la descoperit lumi și culturi noi) Nu știam deloc portugheză. Auzeam în jurul meu continuu - mesmo, pai, mae, rua, autocarro, baixo [...]
(Continuare de la partea 1 și partea 2) În ziua în care am sosit în casă, fetele urmau să plece la cinema. Nici azi nu-mi este clar dacă ieșirea a fost plănuită datorită sosirii mele sau era deja stabilită, însă m-au invitat și pe mine. Eram extrem de obosită și nu aș fi vrut să [...]
(Continuare de la Partea 1, pe care o găsiți aici) Sosirea în Portugalia Am aterizat în Lisabona, într-o zi de duminică, într-un un aeroport însorit, aglomerat, în care nu mă aștepta nimeni. Trebuia să mă descurc. Primisem de la asociația care mă invitase acolo indicații despre cum să nu iau orice taxi la întâmplare, ci [...]
Chiar dacă deseori nu dau impresia, de mic copil am fost un copil analitic. Mi-a plăcut la nebunie logica, iar dacă nu aș fi avut profa nefericită de chimie dintr-a 11-a cred că mi-ar fi plăcut un pic mai mult și materia ei. În același timp, mi-a plăcut mult să citesc. Împrumutam cărți de la [...]
În 2003, pe când eram studentă în anul 2 la facultate și aveam doar 21 ani am plecat pentru prima dată din țară, la un schimb de tineret în Germania. A fost experiența vieții mele: era să mor de inimă în aeroport la dus, la prima escală prin München, când mi-am lăsat bagajul cu [...]
