Ultima zi de școală acasă, prima zi de trezit fără doamna în casă!

De departe cel mai neobișnuit sfârșit de an școlar a fost cel al școlii on line de anul acesta. L-am așteptat ca o zi frumoasă de primăvară după o iarnă grea, ca un răsărit de soare după o noapte tristă, ca un copil abia născut după zeci de ore de travaliu. După 3 luni de stat în casă cu copiii, abia am așteptat să mai vină încă 3 luni de stat în casă cu copiii!

Ultima zi de școală acasă, prima zi de trezit fără doamna învățătoare în casă!

Nu cred să existe ceva care să egaleze într-un fel stresul pe care l-am simțit în toată perioada aceasta în care a trebuit să facem școala de acasă. Nici nu știu sigur dacă a fost mai bine pentru cei care au avut o umbră de școală on line, 2-3 întâlniri cu profesorii și restul teme sau ca noi, cei care am avut școală în fiecare zi, de la 8.30/9.30 până la 12.30/13.30 iar după, teme, și care ne-a împărțit viața în două: ziua, copii și noaptea, serviciu.

Netul care pica, laptopul care-și găsea să se actualizeze în mijlocul orei de muzică, fișa de la pictură care nu îndeplinea cerințele inițiale, muntele de haine care trebuia mutat ca să nu vadă doamna haosul din casă, imprimanta care s-a blocat, tonerul care s-a terminat, copiii care vorbesc toți în același timp, frații mai mici care vor și ei la școală și nu vor să plece din cameră, doamna care nu aude răspunsul corect, copilul care se plictisește și joacă în paralel Candy Crush, mama care taie o ceapă și trebuie să vină repede că s-a întâmplat ceva la calculator, tema care trebuie refăcută la 8 seara pentru că n-a mai apucat nimeni să se ocupe de copil.

8.20 dimineața, mama doarme de 3 ore că a avut o noapte grea la birou:

– Mami, pune-mi parola că începe ora!

– De când ai parolă la calculator?

– De când a pus-o tati că mă jucam în timpul orelor.

– Atunci spune-i lui și lasă-mă să dorm!

– Tati a plecat la serviciu, suntem numai noi!

După 3 luni de școală on line, 15 kg de paste gătite și jumătate din nopți nedormite vreau să cred că tot experimentul aceasta a fost un vis urât cu care sper să nu mă mai întâlnesc niciodată. Profesorii și-au primit salariile, părinții vorbesc singuri pe stradă, copiii au trecut cu toții clasa!

Obiectiv atins!

Acum, profesorii sunt în concediu, părinții nu mai au concediu că au stat deja acasă, iar copiii, în final, au luat vacanță!

Nu mai e nevoie să pun parola la 8.30, nu mă mai trezesc cu doamna în camera de alături, pot să duc copilul la dentist fără să ratez ora de mate și să mă culc și eu liniștită că n-am uitat să trimit temele copilului pentru a doua zi.

Cu ocazia primei zile de vacanță, am sărbătorit cu o cafea caldă, în pijamale fără să mă mai vadă o școală întreagă, am pus la spălat de dimineață că n-a mai trebuit să verific de ce pică netul, le-am pus copiilor un film ca să pot să ajung la zi – o zi oarecare de acum 3 luni, cu treburile pentru birou.

Acum, da, simt și eu că a venit în sfârșit vacanța și pot petrece timp special cu copiii!

***Pentru o doză de relaxare, te invit să citești Destin de mamă