-
Nu pot trăi o secundă fără el
Prima dată când l-am lăsat pe Andre singur cu bunicii a fost când acesta avea 9 luni. Am participat la nunta unui bun prieten de-al nostru în Portugalia, și cum evenimentul a avut loc la vreo 100 km distanță de locația de origine, am decis să îl lăsăm pe Andre acasă cu bunicii. Motivele au fost multe și diverse: se odihnește mai bine, mănâncă hrană proaspătă, face baie, stă la răcoare în casă și nu în ultimul rând, stăm și noi, părinții, mai relaxați (ceea ce s-a dovedit ulterior, total eronat). Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg Am plecat imediat după prânz, înfruntând o căldură maximă, fără…


