Like & Share, acest vis american al oricărui blogger

Ies din casă acum câteva zile să iau două pulpe de pui din congelatorul Ramonei și niște lapte pentru micul dejun din frigiderul Ioanei. (dacă ați pierdut povestea frigiderului stricat, o găsiți aici)

Deja simt că fac parte din familie. Cu Ramona am depănat povești despre rețete de gogoși, cu Ioana am vorbit despre copii. Am plecat la 6 și m-am întors la 8 acasă.

Pe modelul:

– Unde ai fost?

– La poartă cu Maricica.

– Și de ce nu ai invitat-o înăuntru?

– Se grăbea.

În drumul meu spre casă, dau cu ochii de Valentina, altă vecină.

”Bună, bună, ce mai faci”, prindem din urmă rapid zilele în care nu ne-am văzut.

Soțul ei în spate, mă observă și zice:

– Dina, tu ești mami pe tocuri?

Eu zâmbesc.

– Da, ea este, îi răspunde vecina. Vezi că te citește în fiecare zi, îmi confirmă ea mie. Să-i dai like, ai auzit?

– Nu prea mă pricep, zice el. Ajută dacă dau like?

– Like și share, completez eu pe un ton hotărât.

Așa mi-am dat seama că există această categorie de cititori care nu știu ce să facă după ce citesc un articol cu care au rezonat.

Fiți atenți la mine!

Să presupunem că ai citit un articol care ți-a furat un zâmbet într-o zi mohorâtă. Te-a încurajat că poți. Că vei reuși. Ți-a confirmat că orice mamă țipă, că are și zile proaste, că vorbește urât în mașină de față cu copiii, și că uneori nu aplică toate teoriile de parenting. Că mai sunt și alții ca tine, și că vei supraviețui. Unei răceli, unei gripe, unui conflict.

Ei bine, singurul mod de a-ți arăta mulțumirea sau aprecierea față de autorul articolului este la fix două butoane distanță – like and share. Iar dacă vrei să fii pe deplin pomenit, lasă și un comentariu.

O să bucuri un suflet de blogger cum nici copiii tăi nu s-au bucurat când l-au văzut pe Moș Crăciun prima dată în viață.

Pentru cei din categoria care cred că bloggerul face milioane, stând în pat, cu cafeaua în mână și laptopul în brațe, relaxați-vă! Continuați să dați like and share.

Internetul costă, cafeaua nu mai spun. Și pe cuvântul meu de șoim al patriei, că bloggerul nu face bani din asta. Decât dacă e vreo vedetă cunoscută sau poartă ultimele ținute apărute la Milano. Dar atunci nici nu are nevoie de like-urile voastre că oricum le primește din oficiu.

Bloggerul va face bani dacă e constant, scrie corect și articulat. Practic, e o muncă ce se calculează în ani. Like și share-ul vostru cântărește mult în balanța încrederii și confirmării că e pe drumul cel bun.

Precum un medic ce-și deschide cabinet privat sau un instalator care îți desfundă chiuveta în timpul liber. Îi mai chemi și data viitoare dacă ți-a plăcut. Și îi recomanzi și la alții, că doar nu ții doar pentru tine.

A fi blogger e un job în sine. Scrii zilnic, faci SEO, verifici tematici, cauți subiecte, plătești taxe și impozite. Internetul și hostingul. Doar că la final, salariul nu vine constant. Uneori chiar deloc.

Și nu în ultimul rând, categoria celor care citiți și nu rezonați, aveți păreri sau experiențe diferite –  comentați, spuneți-vă opinia. 

Cred cu tărie că nimeni nu s-a născut învățat și cu siguranță toți avem idei personale, la care ținem. Important e să ne facem auziți cu respect și într-un mod inteligent. Și mai ales, să nu facem bloggerul responsabil pentru toate nefericirile noastre. Pentru asta există profesioniști în domeniu. Se numesc psihologi.

Așa că, pentru muncă și efort, idee și consecvență, dați like și share.

Grupul bloggerilor preferați o să vă pomenească de Paște și de Crăciun și în sărbătorile cu cruce roșie din calendar.

Sursa foto: aici