Criza scoate ce e mai rău din oameni. Dar poate să scoată și ce e mai bun

Am auzit fraza aceasta vinerea trecută, la radio. De când stau izolată în casă, ascult doar muzică pe Spotify și ceva Youtube, dar vineri mi-a bătut la ușă destinul și mi-a pus în funcțiune radioul.

Fraza din titlu reprezintă o inițiativă a unor companii sau organizații care oferă diverse servicii gratuite grupurilor aflate în risc de coronavirus. Mi-a rămas însă pe retină acest : dar poate să scoată și ce e mai bun. Nu știu dacă cei care au făcut spot-ul au avut asta în minte, dar mie mi se pare de o mare finețe alegerea pe care toți o avem în față și care depinde numai de noi în ce direcție o facem.

Avem o criză și un grup de oameni. Planeta întreagă, deci inclusiv noi.

Și-avem o alegere. De a fi răi, oricum ar fi răul acesta: ipocriți, egoiști, lacomi, mincinoși, pasivi sau de a fi buni: modești, generoși, înțelegători, toleranți, respectuoși.

Eu ce aleg să fiu?

Eu știu că drumul luat dintotdeauna este cel de a fi bun, și totuși, pe timp de criză, acest ”a fi bun” cu care funcționăm zi de zi parcă nu mai e de ajuns. E nevoie să facem pasul următor, între bine și rău să nu mai fie doar o simplă linie trasă cu creta, ci ditamai hăul care să se vadă de pe lună.

Știți probabil deja că am lucrat mulți ani cu copii aflați în dificultate. Am văzut multe cazuri pe care nu vreau să mi le amintesc, iar după ce am schimbat cu totul direcția, mulți ani, muuuulți ani am simțit că nu mai pot face fapte bune. Din astea bune, bune fără nici un rezultat benefic pentru mine. Binele necondiționat, binele după care nu aștepți nimic, binele făcut fără să judeci.

Am simțit că am dat bucăți mari din mine și la un moment dat, n-am mai putut. Pentru că atunci când lucrezi cu grupuri vulnerabile rezultatele sunt la mii de ani lumină. Înapoi nu primești decât un zâmbet care durează câteva minute, un cuvânt blând care e valabil până când s-a terminat pâinea proaspătă oferită de un suflet bun și cam atât. Satisfacția e undeva între tine și Cel de Sus, e la un nivel dincolo de puterea noastră de înțelegere și nu toată lumea se poate împăca cu ideea asta.

Eu am renunțat pentru că am simțit nevoia să văd ceva concret de pe urmele mele și recunosc acum, că cea mai mare realizare a mea lucrând cu astfel de grupuri a fost să văd o mamă care a divorțat de soțul abuziv. Ciudată fericire, nu?

Dacă tu nu ești bine nici celorlalți nu le poți face bine!

În vinerea aceea în care mintea mea s-a oprit asupra binelui pe care am putea să-l facem, mâinile mi s-au oprit asupra unor fotografii de pe Facebook cu Magda și oamenii ei de la Dragoste Desculță.

Dacă nu o cunoașteți, luați-vă câteva minute din viața voastră să vă familiarizați cu deciziile ei de a face binele acela care se vede de pe lună.

S-a mutat într-un sat aproape pierdut de lume din Vaslui și cu ajutorul celor care aleg aceeași direcție cu ea, îi ajută pe cei despre care cu greu poți să vorbești dacă nu vezi cu ochii tăi. Fără lumină, apă curentă sau gaz, sunt mii de oameni care-și duc viața de pe o zi pe alta, poate fără să mănânce o felie de pâine într-o zi, cu bebeluși care adorm sugând dintr-un biberon apă cu zahăr și înveliți cu niște cuverturi în care noi, poate nici un maidanez nu culcăm.

Eu îi știu de ceva vreme, iar gândul meu de vineri a fost că noi, în partea asta de planetă ne stresăm că nu mai putem ieși în lume, la cumpărături, iar ei, aparent într-o lume paralelă nu mai găsesc ulei sau pâine ca să le ducă sărmanilor în zi de Paște.

Dragii mei, cu ei în minte am decis ca începând de astăzi, contravaloarea a 31 de cărți Destin de mamă pe care le voi vinde prin site-ul meu, că altfel nici nu-i posibil, se va duce în totalitate către cei de la Dragoste desculță. Sunt aproximativ 1000 lei.

Practic, voi plătiți 32 lei cartea plus transportul, vă bucurați de o lectură relaxantă care să vă ridice moralul de părinte, dar mai ales știind că suma toată (mai puțin transportul pe care trebuie să-l plătesc curierului) se va duce către oamenii care au mai multă nevoie decât aș avea eu sau voi.

Pentru unii 32 lei ar putea părea o avere, dar pentru alții, 32 lei e un drum de benzină până la magazin și înapoi, e un pachet de țigări sau o sticlă de vin. Mici plăceri de care ne putem lipsi într-o săptămână ca să bucurăm câteva suflete sărmane.

Tu ce-ai făcut de coronavirus?

Spuneam la lansare că atunci când m-am apucat să scriu la carte îmi imaginam o editură care mă va ajuta să o scoată din tipar, frumoasă și arătoasă, dar la final am realizat că lucrurile sunt mult mai complicate decât aș fi putut gândi eu.

De fapt, acum, nici nu mai contează cât de greu a fost și câți bani m-a costat toată investiția. Acum, am înțeles că încă de la început, traseul a fost să pot să ofer din nou cu inima împlinită, să fiu din nou completă alături de oamenii care înțeleg că pe timp de criză avem o alegere de făcut.

Și că alegerea asta ne va schimba pentru totdeauna viața.

Pentru că după coronavirus nimeni nu va mai fi la fel. Avem șansa să fim mai buni, săpând la hăul care se va vedea de pe lună.

Sunt 31 de cărți Destin de mamă care abia așteaptă să plece către voi, sunt 1000 lei pe care abia aștept să-i ofer din partea voastră unor copii care ar putea fi ai noștri!

Iar dacă doriți să-i ajutați de câte ori simțiți să faceți o faptă bună, găsiți mai jos datele de contact. Puteți fi siguri că oricât de puțin veți oferi, o să aduceți o bucurie unui om aflat în nevoie:

ASOCIATIA DRAGOSTE DESCULTA
Banca Comerciala Romana
IBAN ROL: RO30RNCB0262161578590001
IBAN EURO: RO03RNCB0262161578590002
SWIFT: RNCB RO BU

Iar dacă știți că sunt persoane care s-ar bucura să facă parte din lista celor 31 care au ajutat de acest Paște, dați-le de veste! Vă super mulțumesc!

Background photo created by v.ivash – www.freepik.com„>Sursa foto