Cu ocazia împlinirii a unei săptămâni de stat în casă, ieri am organizat o ieșire de 15 minute (care s-a transformat într-o oră și 10 minute) la Mănăstirea Cernica, în aer liber. Era în plan de câteva zile, tot i-am dus cu vorba pe copii, ba era cald dar mi-a fost teamă să-i scot din casă, ba s-a făcut frig și-a plouat, iar ieri, așa frumos s-au aliniat planetele încât am spus: – Copii, mergem să ne plimbăm! În 2 secunde erau deja la poartă, așteptându-mă. Stăm la 3 minute cu mașina de mănăstire, aproape că puteam merge pe jos dacă ar fi existat niște străzi cu asfalt ca într-o…