A fost un moment în viața mea, acum vreo două săptămâni, când doar vitaminele și cafeaua m-au mai ținut în viață în încercarea disperată să mențin într-un echilibru perfect între responsabilitățile zilnice de: șofer privat al copiilor: dus la grădiniță, dus la fotbal, luat de la grădiniță angajată cu serviciu activ, cel puțin teoretic: vorbit la telefon, trimis emailuri, calmat clienții nervoși, trimis oferte, follow up bucătăreasă: mâncare proaspătă în fiecare zi partener de joacă: prinselea, ascunselea, să desenăm, să ieșim în parc cu bicicletele, să jucăm muuuuult fotbal mamă (și tată): spălat, citit povești, luat în brațe, iubit, pupat, alintat, vorbit calm, frumos, liniștit, zâmbit, trezit noaptea de 2,3,4…ori…