Cum se vede bogăția prin ochii unui copil
– Mami, noi suntem bogați? mă întreabă Andre într-o seară.
– Ce înseamnă să fii bogat?
– Să ai mulți bani.
– Ce înseamnă mult? Puțin? 10 lei e mult sau puțin?
Se face liniște. Cred că l-am băgat un pic în încurcătură.
După câteva minute, uitându-se lung la platoul care dădea pe lături de mere, pere, banane, portocale, îmi strigă:
– Mami, știu ce înseamnă să fii bogat!
– Ce anume?
– Să ai multe fructe!
Îi citesc fericirea în ochi. Îmi văd propria mea fericire în ochii lui.
Una dintre cele mai dureroase amintiri de când eram mică este despre accesul la fructe sau la dulce, în general. Înainte de 1989, singura amintire pe care o am despre alt dulce în afară de fructe sunt bomboanele de la cooperativa din satul bunicilor. Niște dropsuri mentolate lipite de o pungă de hârtie, semn că au stat la temperaturi improprii și probabil erau deja expirate. Dar cine stătea să se uite? Când prindeam una, se chema, la propriu, că L-AM PRINS PE DUMNEZEU DE UN PICIOR!
În rest, mâncam mere, pere, cireșe și caise din curtea bunicii sau dude furate din curtea vecinului. A mai fost o frumoasă perioadă din viața mea când culegeam kilograme întregi de mure de pe dealuri. Azi nu mai e nici o tufă. Mai găseam coarne, alune de pădure, mâncam orice era comestibil de pe câmpiile Onceștiului (sat din zona Bacăului).
Nu eram noi cei mai fericiți copii, dar nici depresivi nu eram din cauza asta. Cred că de aici mi se trage nevoia constantă de bomboane. Mie și lui Beti, că tot vorbeam de râul conștiinței.
După 1989, accesul la dulce s-a extins, dar posibilitățile erau foarte reduse. Încă mai am în memorie imaginea mamei care mi-a dat într-o zi, o monedă de 50 de bani să cumpăr un kg de mere de la aprozar. M-am întors cu fructele în sacoșă și cu sufletul trist că nu putem lua mai multe. Mâncam un măr pe zi, maxim două, și-i savuram inclusiv codița. Sunt dintre acele persoane care mănâncă TOT mărul, inclusiv semințele și cotorul. Iar când îl văd pe socrul meu cum mănâncă astăzi mărul fără coajă, mi se pare că face cea mai mare blasfemie.
Pentru tine, ce înseamnă să fii bogat?
Dar pentru copilul tău? Ia-ți un moment și întreabă-l, ce înseamnă pentru el a fi bogat. S-ar putea să rămâi uimit de răspunsul inocent, dar adevărat pe care ți-l va oferi.
Ieri am fost la cumpărături cu Andre. Noi mergem cam de două ori pe lună la cumpărături mari, iar regula e simplă: are voie să-și cumpere un singur lucru pentru el și pentru Beti. Ghici ce și-a cumpărat? Un pepene galben. Pe care l-au mâncat amândoi la gustarea de la ora 5, acasă.
– Mami, cea mai bună veste pe ziua de astăzi este că avem pepene galben, mi-a spus el la casă înainte să plătim.
M-am amuzat și m-am bucurat.
Se simțea bogat, iar eu cu el, împreună, cei mai fericiți oameni de pe pământ!
[…] ”Cum se vede bogăția prin ochii unui copil” – ”Pentru tine, ce înseamnă să fii bogat? Dar pentru copilul tău? Ia-ți un moment și întreabă-l, ce înseamnă pentru el a fi bogat. S-ar putea să rămâi uimit de răspunsul inocent, dar adevărat pe care ți-l va oferi.” […]