În țara în care femeilor le place să fie bătute, bărbații nu merită să fie liberi!

Freamătă țara că s-a introdus educația pentru viață și sănătate în școli, în timp ce un tată care și-a violat fetița de 6 ani este eliberat pe motiv că nu reprezintă un pericol pentru societate iar o fată de 18 ani este ucisă de cel care-o abuzase și căruia îi făcuse plângere la poliție cu câteva zile înainte de crimă.

Astea sunt doar 2 exemple din ultima săptămână care mi-au ajuns la urechi fără nici un fel de efort. Statisticile spun că în România, o femeie este abuzată la fiecare 30 de secunde.

Marea majoritate stau de frică, cele mai curajoase fug, cele mai puțin norocoase, mor. Iar în ciuda legilor dătătoare de minimă speranță în favoarea victimelor, abuzatorii sunt lăsați să plece acasă, liniștiți, pentru că ”nu” e de fapt da, pentru că ele au căutat-o, le place și așa se simt iubite.

În țara în care femeilor le place să fie bătute, bărbații nu merită să fie liberi

Citesc că educația sexuală i-ar ajuta pe tineri să-și înțeleagă mai bine emoțiile, să înțeleagă implicațiile unei relații cu un partener, să cunoască și să se ferească de bolile cu transmitere sexuală, să evite o posibilă sarcină nedorită. Strâns legat de asta, pe lista acestor profesioniști care înțeleg că încă nu există în România ca și formare, dar se dorește pregătirea lor cât mai rapidă, vor exista informații despre abuz și probabil, cum să reacționeze în fața agresorului.

Sună bine în teorie, dar nu pot să nu remarc discordanța majoră cu practica de zi cu zi. Pe de o parte ne dorim și ne dăm de ceasul morții să ne ajutăm tinerii de un posibil abuz: fizic, emoțional, verbal, dar pe de altă parte închidem ochii și le încurajăm abuzatorilor faptele, eliberându-i ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Păi cum le ajutăm noi pe tinere povestindu-le că este greșit să accepte o palmă din partea partenerului dacă poliția din sat ridică din umeri și judecătorul îi iartă pe motiv că ele au căutat-o?

Cum le spunem noi, fetelor, că e greșit să fie atinse la zonele intime fără acceptul lor dacă atunci când declară abuzul la poliție, vina e tot a lor că s-au îmbrăcat provocator?

Eu sunt complet de acord cu toate programele de educație pentru viață și sănătate, dar să se înceapă cu cei care strigă în gura mare că o fustă scurtă merită violată, să li se reprogrameze creierele ca să înțeleagă o dată pentru totdeauna că oricum ar arăta fata de lângă ei, nimeni nu are nici un drept să o atingă fără acordul ei. Și apoi, poliția și judecătorii, toată floarea masculină carpato-danubiano-pontic care nu mișcă un neuron în front să intre în proces de reeducare compatibil cu secolul XXI.

Că a trecut vremea barbarilor unde armatele pustiau meleagurile, violau femeile, omorau copiii și luau bărbații ca sclavi. Acum avem educație sexuală în școli, am intrat în Uniunea Europeană, facem școală on line, femeile muncesc poate de două ori mai mult decât bărbații ca să le fie tuturora bine acasă, sunt corporatiste, mergem la psiholog, creștem animale în casă, avem TV și filme câte vrem, vorbim câte 2-3 limbi străine și ne facem vacanțele peste hotare.

Mă gândesc că am depășit momentul epocii de piatră și putem spera dacă nu la sărmanul cu 2 clase, măcar la polițistul și judecătorul cu ceva mai multă școală la activ că vor pune umărul la schimbarea mentalității acestui popor!

Că puterea unui popor stă în educație, nu în funcția din contract!

Și degeaba educăm țăranul de la câmp și fetele cu copii în brațe de 14 ani dacă ditamai intelectualul a rămas la stadiul de râmă, eliberând violatorul propriei fetițe de 6 ani pe motiv că nu e periculos. Păi nu e, că n-a mai apucat s-o bată, deci, dacă stăm să ne gândim nici nu prea a fost abuz.

Așa că, înainte să ne preocupe educația sexuală din școli a copiilor, eu sunt curioasă cine o să-i educe pe cei înscriși la ”școala vieții” și să le explice pe înțelesul lor că orice tip de abuz este un delict și se pedepsește cu ani grei de închisoare.
Nu e suficient doar să învățăm ce ar trebui și ce nu ar trebui să facem, de la ce vâstă și cu cine! În țara unde o femeie este abuzată la fie are 30 de secunde, avem nevoie să știm că legea e de partea noastră!

După ce femeile vor începe să fie apărate și protejate de bărbații adevărați ai acestei țări, vor câștiga încredere, vor simți că nu sunt singure, vor cunoaște respectul pentru corpul și intimitatea lor și cum e să spui NU atunci când e NU.

Vor fi făcut un pas în fața abuzurilor care de cele mai multe ori vin din familie, de la vârste fragede.

Valoarea umană e mai presus de bani și prestigiu

M-am uitat zilele trecute la un documentar pe Netflix despre Jeffrey Epstein, un miliardar american arestat pentru că a abuzat sexual peste 39 de fete minore. În primă fază a fost condamnat la numai 13 luni de închisoare de unde ieșea când voia și se ducea unde voia. Practic, celula era pentru el ca o cameră de hotel, fiind protejat la acea vreme de Bill Clinton, Trump, Prințul Andrew și alții. Abia în 2019, după 14 de la prima plângere împotriva lui, cu ajutorul câtorva victime care au avut curaj să lupte alături de câțiva avocați care au crezut în ele, au reușit să-l aresteze din nou, dar cu câteva zile înainte de condamnare s-a sinucis în celula sa. Gurile rele spun că a fost ceva ”aranjat”, dar motivul pentru care vă spun acestea e că o fi lumea astea condusă pe ici colo de niște penisuri în erecție și portofele pline cu bani, dar adevărații câștigători sunt cei care reușesc să iasă din linie și să vadă adevărata frumusețe a valorii umane din prisma respectului făță de cel de lângă noi.

Într-o țară unde la fiecare 30 de secunde o femeie este abuzată, e nevoie de oameni dedicați și curajoși care să ne ajute pe toți să trăim într-o societate care-și respectă mamele și viitoarele mame.

În ciuda morții lui Jeffrey Epstein, înainte de proces, judecătorul a decis să le ofere victimelor o zi în sala de judecată pentru a-și spune durerea și a încuraja și alte victime să nu tacă niciodată când simt că le este atinsă integritatea.

Le-a ajutat, astfel, să nu simtă că munca lor a fost în zadar, ci din contră, că numai datorită lor au putut demonstra lumii întregi că există dreptate, măcar la nivel moral. Și ne vor aminti mereu că nimeni niciodată nu are voie  să ne facă să ne simțim rău!

Noi, sigur, nu vom uita asta!

Dar ei vor fi de partea noastră?

 

 

Destin de mamă

 

 

Share This Story!

5 Comments

  1. Cori 10/06/2020 at 16:54 - Reply

    Foarte bun articolul si unghiul din care ai pus problema! Multumesc :)

  2. Costin M. 10/06/2020 at 19:29 - Reply

    Vai de mine, comentariul asteapta aprobare … Oare ce ma fac daca Dina nu vrea sa iasa din bula ei informationala ? Voi fi cenzurat, oh nuuuuuuuu !

    • Dina Bento 10/06/2020 at 19:48 - Reply

      Buna,
      Nu sunt jurnalistă, de unde articolul personal pe care tocmai l-ai citit. Bucățica mea arată așa, poți fi sau nu de acord cu ea, dar nu accept să mă jignești. De aici și dezaprobarea comentariului. Deci, da, vei fi cenzurat :)

      Dar dacă tot ai utilizat ceva timp aici, te invit să recitești fragmentul care te-a deranjat atât de mult și să îmi spui dacă înțelegi și la a doua citire că fac referire la absolut toți bărbații din țara asta.

      Eu cunosc cel puțin unul la care nu fac referire, soțul meu, plus alți prieteni și sper că și tu.

      O seară frumoasă,
      Dina

  3. Ely 11/06/2020 at 06:28 - Reply

    Foarte bun articolul!
    Din pacate, nu cred ca se va schimba nimic generatii intregi de acum inainte…Toata Romania ar trebui sa mearga mai intai la psiholog/psihiatru, ca sa-si rezolve traumele cunoscute sau ba, apoi puteam avea pretentia la oarecare educatie de baza, care sa inceapa cu notiuni elementare… Sincer, mie mi-e frica sa imi cresc fetita in tara asta, unde o femeie cu copil de doua luni, batuta (nu mai spun de abuzul psihic zilnic) de partener, este amendata pt tulburarea linistii publice si tinuta in sectia 19 de politie ore intregi, tratata ca un ultim nenorocit de pe Pamantul asta de niste animale de politisti, ca oameni nu pot fi numiti (cazul concret intamplat unei bune prietene).
    Ce sansa avem sa schimbam ceva cand traim la cheremul unor autoritati formate din oameni ce nu au depasit stadiul de om al grotei, desi au o spoiala de studii, cica? Eu cred ca nici una. Scuze, dar mai ales dupa cazul Caracal (si, Doamne, cate alte cazuri asemanatoare n-or mai fi), cand, de fapt, nu s-a schimbat mai nimic in bine, am devenit chiar speriata de ce se intampla pe aici.

Leave A Comment