Spune-mi ce lenjerie intimă îți cumperi ca să-ți spun ce vârstă ai

O dată cu sosirea de peste hotare a curentului de parenting modern la care ne este dat la toți să-l experimentăm, a venit la fel de voios peste noi și curentul femeii de 40 de ani ca să împace femeia pe toată palierele, și pe cea mai tinerică și cu copii acasă, și pe cea ajunsă la a doua tinerețe, întoarsă între timp la birou sau deschizându-și ceva pe cont propriu.

Atâta aud despre femeia la 40 de ani, definiție a regăsirii echilibrului, a frumuseții adevărate și a împlinirii interioare că am impresia că fix asta îmi lipsește să scap de celulită și de frustrările că n-am vizitat încă Brazilia.

Vă rog să nu mă înțelegeți greșit, sunt convinsă că e minunat să ai 40 de ani, așa cum e minunat să ai 25, 30 sau 39, să pierzi nopțile fără să te doară capul a doua zi, să te îndrăgostești și să ai fluturi în stomac, să iei trenul și să nu știi încotro te îndrepți, să ții în brațe primul copil și să ai impresia că ai să mori de dragul lui. Și apoi să-l faci pe al doilea și să mori de două ori de dragul lor. Să-l iubești pe omul de lângă tine până să nu mai poți dormi noaptea fără el, apoi să vrei să iei pauză o viață din a nu-i mai călca cămășile, să stai pe malul mării în timp ce-ți vezi familia fericită, iar copiii se joacă în nisip.

Buletinul, ca buletinul, dar cu interiorul ce facem?

Zilele trecute, în timp ce mă chinuiam să fac o salată la o lumină chioară, mi-am amintit de ce mi-a spus soacră-mea, astă vară în Portugalia când m-am plâns că nu mai văd bine:

– La noi, pe aici, se spune că de la 40 de ani încep problemele: nu mai vezi bine, încep să te doară picioarele și tot așa.

Aparent, pe unele meleaguri de la 40 întinerești, pe la alții îți pui ochelari.

În ciuda motto-ului: contează cum te simți, nu vârsta din buletin, la mine chiar contează câți ani am. Bineînțeles că mă interesează să rămân tânără mereu pe interior, dar când picioarele obosesc, părul albește și ochii nu te mai ajută chiar nu văd cum te-ai putea simți mai tânără decât ești.

În vacanța de astă vară din Portugalia, în timp ce ne plimbam prin mall făcându-ne stocul de bere Super Bock, Pastel de Nata și banane cu gust de banane, mi-au căzut ochii pe magazinul Victoria`s Secret, cel cu lenjerii. Brusc și pe cuvântul meu de pionier că n-a fost cu premeditare, mi-am adus aminte că la rochia albă cu care urma să particip la un botez am uitat să-mi pun în bagaj lenjerie potrivită la culoare.

Bărbatu-meu și-a dat ochii peste cap, în timp ce mie mi s-a părut că Dumnezeu îmi zâmbește șăgalnic de pe un norișor.

Așa că am trimis copiii cu tatăl lor la mașină și le-am zis:

– Am nevoie de 5 minute de liniște să-mi cumpăr ceva extrem de important.

Toată lumea a înțeles. Copiii pentru că la rugămințile mamei ei sunt cei mai ascultători sau poate doar mi-au văzut disperarea de pe chip și li s-a făcut milă, iar tatăl că nu putea să fie mai prejos decât copiii.

Vedeți ce rol important are mama în familie?

Lenjeria din dantelă

Nu știu ce părere aveți voi, dar eu sunt fan orice e dantelă. Mi se pare că dă o notă de feminitate, indiferent cum îți stă părul și câtă ciocolată ai mâncat azi noapte pe furiș. Iar când vine vorba de lenjerie, nici nu mai intră în discuție diferența dintre o pereche de chiloți de dantelă și una de textil. Singura dată când am schimbat dantela cu finetul a fost după ce am născut și se înțeleg motivele.

Și cum m-am trezit în paradisul chiloților din dantelă, am avut un singur gând:

– O să-mi cumpăr cea mai frumoasă lenjerie albă pe care am avut-o vreodată!

Și nici n-am terminat bine acest gând că m-am și îndrăgostit iremediabil de o pereche de chiloți de babă, din cei care ajung peste buric, nedantelați, dar fiiiiiini, mai fini ca pielea mea după ce o ung cu creme bio, trio și unturi din sevă de copaci cu nume de dicționar.

M-a lămurit vânzătoarea că sunt înalți ca să sugă burta nedemnă de un corp de mamă, fără cusătură pentru o ținută elegantă și fini ca să te simți ca și cum n-ai avea nimic pe tine. Deci nu prea de babă, ci de o femeie modernă în jurul vârstei de 40 de ani.

I-am cumpărat cu ochii închiși. În drum spre mașină, cu un gând proaspăt care se chinuia să-și facă loc în minte, le-am spus coechipierilor de drum:

– Mi-am luat ceva tare drăguț ca să nu mă tragă curentul la șale.

Copiii n-au înțeles cuvântul ”șale”, bărbatul s-a oprit din funcționare la cuvântul ”curent”, iar eu încercam să mă lămuresc dacă acum o să scap cu adevărat de burtă și celulită, redescoperind feminitatea după 40 de ani.

***Cartea Destin de mamă este o reprezentare cu tușe ironic-amuzante a vieții de familie de astăzi, precum și a universului interior al femeii contemporane, răvășite și supraîncărcate. Dina a găsit soluția de a te lăsa, ca femeie, în ghidajul instinctului și al intuiției feminine, recunoscute ca fiind salvatoare, plus o bună educație – adică ceea ce știi după ce ai uitat tot.” (Oana Moșoiu, soră, trainer, voluntar, profesor, mamă ș.c.l)

Sursa foto