Poţi să-mi spui….Dina
Știți vorba aia – dac-aș avea un leu pentru fiecare dată când mi s-a pronunțat numele greșit, aș fi fost deja milionară.
Nu știu dacă având un nume deosebit, m-a făcut neapărat greu de uitat. Cu siguranță, însă, mi-a adus multe frustrări până să mă obișnuiesc cu ideea că un nume rar scoate omul din uzual și trebuie să-mi asum consecințele.
De la certificatul de naștere scris ”Adina” și ulterior modificat, până la certificatul de căsătorie schimbat de două ori, multe acte, documente au fost scrise eronat și în multe feluri mi s-a mai spus.
Lista scurtă: Adina, Diana, Irina, Alina, Crina, Tina, Nina, Dana
Apoi, vine partea și mai frumoasă: numele de familie înainte să mă căsătoresc era Țarălungă, scris cel mai des Țară-Lungă sau varianta Țară-lungă.
Prima amintire cu numele meu scris greșit vine de prin clasa a III-a când a trebuit să primesc o trimitere la doctor și asistenta nu m-a crezut când i-am spus cum mă cheamă. Mi-a cerut carnetul de note ca să verifice. Nu știu ce-a uimit-o mai mult: Dina sau Țarălungă dar cert e că sigur nu auzise de cel puțin unul dintre cele două nume.
Acuma, dacă mă întrebați pe mine, în afară de Dina Cocea nici eu nu prea am mai auzit de prenumele acesta, iar ca nume de familie l-am întâlnit doar de vreo două ori în toată viața mea. Aparent ar fi o prescurtare de la Constandina, nume grecesc sau de ceva origine aromână. În cazul meu e doar vina ălora de la fabrica de jucării care au numit stocul de păpuși grase cu ochi albastre Dina. Ca mai apoi, soră-mea, să mă boteze după una dintre ele.
Țarălungă e relativ mai des întâlnit. Mi-am dat seama după cum mă întreabă mai toată lumea:
– Sunteți rudă cu preotul Țarălungă din nu știu ce oraș?
– Sau poate cu un anumit profesor sau fotbalist….?
– Nu…
Mai am un anumit Dragoș în lista de prieteni pe Facebook. Încă nu mi-am dat seama dacă suntem rude sau ne leagă doar un nume deosebit.
Și căzând din lac-n puț
Actualul nume este Carvalho Bento.
Exact! Care ar fi fost șansele să-mi schimb numele într-unul și mai complicat. De parcă nu m-ar fi urmărit suficient Adina Țară-Lungă, m-am măritat ca să pot să mă prezint:
– Adina fără A în față Car-va-l-h-o, Be-n-t-o.
Când s-au născut copiii mei, nu mi-am dorit nume rare pentru ei. Nici eu și nici soțul meu, care, întâmplător sau nu, pentru un portughez, dar mai ales pentru un potențial român, are un nume la fel de rar ca și al meu. În afară de Cristóvão, Cristofor în traducere, Columb(o) încă nu am întâlnit altul pe nici unul dintre cele două meleaguri. Pentru familia și prietenii români este simplu, Cris. Până și mie mi-a trebuit vreo 3 luni să învăț să-i zic numele corect. Iar de atunci, tot ”amor” îl strig.
Cu doi părinți sechelați în ale numelor, ne-am chinuit să alegem copiilor noștri nume simple și comune ambelor țări: André Ștefan și Beatriz Elena. André e salvat la noi de numele fostei formații pe care aparent, toată lumea şi-o amintește, iar Beatriz e doar la un Z distanță.
Se spune că numele te alege și nu tu îl alegi pe el
Nu știu sincer cine pe cine alege. Ce știu sigur e că în Portugalia sunt 5 Dine pe metru pătrat, iar în România una la 5 ani. Dacă a fost destinul sau pură întâmplare nu voi ști niciodată.
Însă cu mâna pe inimă vă spun că nu e viață simplă să ai nume rar.