De pe meleagurile vremurilor din care vin eu, numai copiii singuri la părinți își serbau zilele de naștere. Acasă, cu tort îmbrăcat în frișcă și muzică la modă, pe care dansam în sufragerie. Iar dacă te găseai pe lista invitaților, era ca și cum câștigai Oscarul pe viață, pentru popularitate. Ca să nu mai zic de fericirea supremă care te ținea vreo câțiva ani buni. Făceam cadouri cărți de citit și scriam dedicații de mână, din suflet, necopiate de pe internet. Astăzi, sunt copii care își sărbătoresc zilele de naștere cu bugete care depășesc cu mult salariul minim pe economie, alții care nici nu știu când e ziua lor. Și…