Mi-am petrecut mai mult de jumătate din copilărie în comunism. Primele amintiri, primele temeri, primele gânduri mi s-au format atunci, în comunism. Fac parte din generația ai cărei părinți nu s-au ”descurcat” să pună pe masă carne, unt sau ulei sau pentru care siguranța noastră era șoptitul direct în urechea celuilalt, noaptea sau închiderea bruscă a telefonului când se auzea cuplatul în partea cealaltă a firului. Sunt copilul care mergea cu aceiași pereche de cizme o iarnă întreagă și purtam hainele surorii mele mai mari în plină adolescență. Poate de asta nu e corect să spui că se trăia bine pe vremea aceea. Că se trăiește bine sub PSD. Îmi…