Visul ascuns al oricărei mame
Azi am ieșit din captivitate. Stăteam de trei zile în casă, la mâna bărbatului: adu pâine, cumpără unt, nu am ouă, iar el mă suna stresat din magazin: unde-i cacaua, de ce am nevoie de pere, de ce-i răspund la telefon așa greu (ce fac, că doar stau în casă toată ziua) și totuși, la ce-mi trebuie gelatină??
Deci, nu se mai putea. Eu cred că fiecare trebuie să facă ce știe mai bine: adică, eu să fac cumpărături. De când m-a trimis mama prima dată să cumpăr pâine pe cartelă de la Alimentara din Șerbănești, Bacău, am avut o revelație. Voi fi cea mai bună cumpărătoare de produse alimentare. Întreabă-mă orice din Lidl, Mega Image sau Cora. M-aș putea băga un pic și la Auchan, Metro și Selgros. Citesc etichetele, analizez ingredientele, compar prețuri, testez gusturi. De exemplu, singurul muștar fără zahăr e la Mega Image. La Lidl sunt mezelurile fără E-uri (Mortadella și șunca-n crustă, plus alte salamuri de pe la marca Deluxe). La Cora fructele sunt bune, dar pâinea e oribilă. Și tot acolo găsești Puiul Fericit. În perioada asta sunt doar aripioare, din ce știu eu puii adevărați nu prea se taie iarna. La Selgros carnea de porc e foarte bună, înghețata Magnum mini e ieftină. La Auchan găsești haine drăguțe pentru copii, jucării faine și bomboanele mele preferate cu orez. La Metro, se știe: peștele și picanha – mușchi de vită argentinian.
Dar vă rog, mai întrebați, că mai știu. Chiar și din Piața Delfinului, unde vă pot trimite la cineva să vă luați cizme UGG la preț foarte bun.
Dat fiind acestea, probabil că mă înțelegeți acum, de ce nu am mai suportat să îi trimit mesaje soțului să-mi cumpere gelatina, iar el să vină cu gelatina marca 365. Nu e tot gelatină?
– Bineînțeles, dragul meu!
Mașina mea alunecă foarte tare de aceea evit să conduc pe zăpadă. Însă, copiii îmi cereau fără oprire fructe, așa că nu am avut încotro. M-am suit în mașină și am plecat spre Mega Image. Mergeam cu 20km/ oră, m-au depășit toți, dar mie îmi venea să plâng de fericire. Ce frumoasă-i libertatea! La radio cânta Alicia Keys, iar eu, pe bicicletă, pedalam nebunește pe lângă o mămică ce-și purta copilul în sling!
La Mega în parcare, zăpada de 2m . La primul pas, m-am udat la picioare instant. Înăuntru, o doamnă ștergea de zor podeaua de apă.
– La dumneavoastră nu se curăță parcarea? Am întrebat eu, pe un ton drăguț. Cât de drăguț am putut, udă fleașcă la picioare.
– Nu mă mai întrebați, domnul director zice că nu e treaba lui. Nu e vina mea!
Afară, se crease un șir luuung de mașini care voiau să intre, alții voiau să iasă. Din cauza nămeților nu aveai unde parca. Și așa, parcarea-i mică. Acum locurile erau la jumătate, iar mașinile rămâneau constant la același număr. Și ca să ne înțelegem, la acel Mega Image ajung pe jos probabil locuitorii celor 10 case din jur. Ceilalți sunt din comuna Pantelimon care se află la o distanță considerabilă.
Dar dacă nu există angajat pe problema asta. Și clar, nici pro-activitate.
Buun, cu picioarele ude, mi-am umplut fericită coșul cu fructe și am plecat. Am uitat să iau smântână, dar mi-am luat niște bomboane…….miam, miam.
Din nou prin bălți, prin mizeria din parcare, am plecat zâmbind spre casă.
Fix 20 de minute de fericire extremă!
Cât să mă mai țină în viață alte 3 zile de captivitate.
Sursă foto: aici
