-
Și mama ta ce făcea când tu o tundeai pe sora ta?
Îmi și imaginez discuție la început de săptămână la școală: – Cum a fost copii în weekend? – Eu am tuns-o pe sora mea, răspunde Andre. – De ce? Întreabă învățătoarea mirată. – I-am pus slime în păr și n-a mai ieșit! – Păi și mama voastră ce făcea? – Vorbea la telefon cu prietena ei și bea cafea! Mama lor se relaxa 5 minute pe canapea după ce s-a jucat toată dimineața cu ei. Ca să știți. ** Destin de mamă este o reprezentare cu tușe ironic-amuzante a vieții de familie de astăzi, precum și a universului interior al femeii contemporane, răvășite și supraîncărcate. Dina a găsit soluția de…
-
De ce mai pleci dacă ți-e rău?
Acum doi ani plecam pentru prima dată într-o călătorie de o săptămână pe barcă la invitația soțului meu. Dintre toate încercările de a-și descoperi acel ceva care îl relaxează și îl conectează cu spiritul, bine, el nu crede asta, dar vorbesc eu acum pentru el, navigația cu vele este de departe pasiunea lui reală. Eu nu sunt iubitoare de apă, prefer muntele, dar v-am mai spus că în concepția mea de stare de bine cu tine și în cuplu, trebuie să mai ieși uneori din zona de confort, din: – mie nu-mi place asta – eu nu sunt fan cealaltă – nu mă pot obișnui – eu sunt diferit –…
-
Vacanțele fără copii ajută la sănătatea mintală a părinților
Poate v-a ajuns și vouă pe la urechi studiul care spune că mamele ar trebui să plece în vacanță fără soț și copii pentru sănătatea lor mintală. Eu nu am să vă povestesc din studii, nu că nu cred, dar uneori par așa, nerealiste, să spunem. – Ei, da, și dacă spune studiul, ce? Pe mine oricum nu m-a întrebat nimeni ce cred despre asta. Eu, în schimb, am să vă povestesc din experiența mea. Poza de mai jos e făcută în 2018 în Londra, pe când am plecat singură în vacanță o săptămână. Copiii mei aveau 4 și 6 ani, soțul meu muncea tot la corporație și am chemat-o…
S-ar putea să-ți placă și
Urcușuri și coborâșuri în destinul unei mame
Te înțeleg, iubirea mea!
Din cugetările unei soţii de corporatist
-
Ce mare e vacanța mică!
Nu mai sunt la zi cu noutățile, dar s-au dat ceva locuri libere la spa-urile de recuperare pentru părinții care lucrează cu copiii acasă și nici ajutor în bunici nu au? Știu, numerele de bolnavi de Covid cresc, oamenii ba vor, ba nu vor să se vaccineze, nu mai îmi dau cu părerea că oricum e mereu aceeași: fiecare face ce vrea și ce consideră. Însă, chiar și așa, sunt mai mult decât convinsă că pe de o parte spitalele sunt pline de bolnavi de covid, iar peste câțiva ani vom îngroșa rândurile la cabinetele de psihiatrie și recuperare mentală. De copiii noștri, nici nu mai spun că mi-e și…
-
Ne bucurăm la un apus de soare când în jur e numai praf!
M-a sunat tata zilele trecute să-mi spună că a văzut la televizor un reportaj cu niște turiști încântați de Gura Portiței: că e apa curată, că mâncarea este foarte bună și ieftină și-i venea să râdă, amintindu-și de experiența mea cu nădragii în vine și țânțarul cât armăsarul mai ceva ca în poveștile lui Creangă. Eu nu-i contrazic, apa e într-adevăr curată și nisipul fin, dacă pentru asta te duci. În rest, e o chestiune de confort pe care fiecare o percepe în funcție de nevoile lui, așteptări, experiențe și buget planificat. Cu riscul de a generaliza, însă, din păcate, noi suntem mai degrabă mulțumiți cu puțin, pe principiul: să…
S-ar putea să-ți placă și
Femeia știe exact ce vrea
Cum ar fi dacă am scoate ce-i mai bun din noi?
Cum știi cine e sufletul tău pereche?
-
Înecul se produce în mai puțin de 2 minute. Cu tot cu steag verde, salvamar și plaja plină de oameni
Am știut dintotdeauna că marea este periculoasă, dar mai ales sora ei mai mare, oceanul. Asta și pentru că nu sunt cea mai mare prietenă a ei, mă rog, până să devin mamă, preferam muntele că nu aveam atâta răbdare să stau și să mă bronzez la soare, dar de câțiva ani am început să iubesc plaja pentru că e singurul loc unde adorm instant, pe prosop, în timp ce soțul stă cu copiii în apă. Deci, cum spuneam, de înotat știu cât să nu mă înec dacă se întâmplă să cad din barcă la mal, iar de iubit marea, mai așa, de la distanță, de pe prosop, cu nasul…
-
Gura Portiței, ar fi putut fi ceva de vis. Dar, nu e!
Am ajuns la Gura Portiței datorită taberei ”Eu, femeia” la care mi-am dorit foarte mult să particip, motiv pentru care atunci când am primit condițiile de cazare le-am citit pe diagonală. Nu am vrut să mă autosabotez și să nu mă mai duc pe motiv că sunt țânțari sau nu sunt prosoape în cameră. Deci, nici așteptări n-am avut, nici vise că voi prinde apusul soarelui pe plajă în costum de baie cu un pahar de vin în mână. La Portița, ăsta-i oricum film SF. Încă nu s-a inventat spray-ul antițânțari ca să omoare familiile de mutanți care pradă tot ce prind. Cei de la Autan au câmp deschis aici…
-
Ultima zi de școală acasă, prima zi de trezit fără doamna în casă!
De departe cel mai neobișnuit sfârșit de an școlar a fost cel al școlii on line de anul acesta. L-am așteptat ca o zi frumoasă de primăvară după o iarnă grea, ca un răsărit de soare după o noapte tristă, ca un copil abia născut după zeci de ore de travaliu. După 3 luni de stat în casă cu copiii, abia am așteptat să mai vină încă 3 luni de stat în casă cu copiii! Ultima zi de școală acasă, prima zi de trezit fără doamna învățătoare în casă! Nu cred să existe ceva care să egaleze într-un fel stresul pe care l-am simțit în toată perioada aceasta în care…
-
Cea mai așteptată vacanță în vacanță!
Nu am crezut vreodată că va veni momentul să pot afirma în gura mare că sunt fericită că a venit vacanța din moment ce suntem deja în vacanță. Unde vacanță reprezintă momentul acela în care lucrezi de-acasă din cauza coronavirsului și vacanță în vacanță reprezintă pauza de la școala on line. AAAAAALILUIAAAA! În primul rând sunt recunoscătoare pentru faptul că am reușit să mă reîndrăgostesc încă o dată de ora 9. Nu mă mai trezesc speriată că a început ora și copilul meu sare în pijamale în trambulină în timp ce trebuia să povestească despre verbele cu terminație în ”ing”. Nu mai trebuie să strig ca să mă audă cartierul:…
-
Mama care lucrează cu copiii de-acasă se relaxează după ora 10 seara
Uitasem cum e să lucrezi de-acasă cu copiii. Să scrii emailuri cu o mână și cu alta să încălzești cereale. Să răspunzi la telefon din baie, în timp ce copiii se ceartă de la slime. Să-i anunți că azi ai de lucru și ei să-ți răspundă: – Asta e masă de bucătărie, nu birou. Să nu existe ”mai trimit emailul ăsta și gata” pentru că se apropie ora de prânz și de dincolo se aude: – Doamne, ce mi-e foame! Mama asta nu ne mai dă mâncare? – Mamiiii, îmi tai un măr? Că eu nu pot că mă tai la degete! Îți sare tot cheful să mai termini ceva,…
