De ce mai pleci dacă ți-e rău?
Acum doi ani plecam pentru prima dată într-o călătorie de o săptămână pe barcă la invitația soțului meu. Dintre toate încercările de a-și descoperi acel ceva care îl relaxează și îl conectează cu spiritul, bine, el nu crede asta, dar vorbesc eu acum pentru el, navigația cu vele este de departe pasiunea lui reală.
Eu nu sunt iubitoare de apă, prefer muntele, dar v-am mai spus că în concepția mea de stare de bine cu tine și în cuplu, trebuie să mai ieși uneori din zona de confort, din:
– mie nu-mi place asta
– eu nu sunt fan cealaltă
– nu mă pot obișnui
– eu sunt diferit
– mi-e teamă de aia, nu pot cealaltă
și să te lași să descoperi lucruri, experiențe, situații care se pot crea doar permițându-ți.
Desigur, când timpul, energia, situația îți permite. Că de exemplu, mie nu-mi place în mod excepțional să zbor, așa că exclud din start orice tentativă de a mă pune să sar cu parașuta. Acum nu vreau. Poate peste 10 ani când viața mea va fi să spunem diferită sau mă va duce pe alte meleaguri necunoscute mie acum, o să fie și asta o opțiune. Dar nu o exclud din start.
Asta cu barca e din același film. Acum doi ani când am plecat, habar nu aveam că am rău de mare. Și mai bine că nu știam, pentru că am descoperit că o vacanță pe barcă este excepțională. Dincolo de starea de rău și senzația că plutești întruna.
Găsești locuri la care numai cu barca poți ajunge, ai șansa să vizitezi o mulțime de insule aproape sălbatice într-un timp scurt, să te deconectezi complet de viața socială, iar costurile per total sunt mult mai mici față de o vacanță asemănătoare, utilizând mașina sau feribotul.
Dar câștigul suprem este descoperirea unor părți din tine complet necunoscute. Te ajută să îți testezi propriile limite, să îți descoperi puteri interioare de care nu erai conștient, să te pui în situații în care mintea este obligată să gestioneze panica și să caute soluții de supraviețuire.
Viața nu e o linie dreaptă continuă. Uneori o ia la dreapta fără voia noastră, alteori în jos în afara controlului nostru, dar de fiecare dată suntem obligați să găsim soluții de supraviețuire și de redresare.
Altfel, ne paște nefericirea și chiar depresia.
Cine-a zis că succesul stă dincolo de zona de confort n-a greșit! Dar mai mult decât atât, toți dintre noi suntem înzestrați cu capacitatea de a reuși!
De a ne pondera mintea cu propriile ei limite și de a ne asculta mai mult inima ♥️
***Dacă aș avea o baghetă magică, aș face ca toate mamele din lumea asta să-și rupă măcar 5 minute pe zi numai pentru ele, să se relaxeze și să se binedispună. Dar pentru că nu am nici o baghetă magică și șansele să capăt una sunt reduse, am scris Destin de mamă tocmai pentru cele 5 minute din zi pe care le merită fiecare părinte din plin.