-
O dimineață ca-n povești, varianta mamei cu doi copii în vacanță
Ceea ce urmează să vă povestesc acum nu e tocmai simplu de auzit. Mai ales de urechile unei mame. Sunteți pregătiți? V-ați băut cafeaua? Copiii sunt liniștiți? Ciripesc păsărelele în jurul vostru? Soțul a dus gunoiul și n-a uitat de ziua voastră de naștere? Perfect. Azi m-am trezit la 10. Și nici mama nu-i la mine și nici soțul nu e liber. Hai că n-a durut așa de tare. Minuni se întâmplă, dar nu la mine. Acuma că v-ați revenit și v-a trecut supărarea și frustrarea: că voi de ce nu și că la alții da, să vă povestesc totuși cum se întâmplă jumătăți de miracole doar cu buletinul și…
-
Noi stăm în chirie. Da. Noi nu mai vrem nimic al nostru
Avem trei ani de când stăm în chirie. Nu că n-am avea casa noastră, ba avem, doar că vine o zi în care ceea ce ai nu te mai satisface. Nici spațiul, zona sau mobilierul. Nu știu cum sunteți voi, dar eu nu am nici o teamă ca azi să stau într-o casă și mâine în alta. Probabil mi se trage din copilărie când părinții mei au schimbat vreo 3 case și eu vreo 4 școli până am plecat la facultate. Mama zice că nu-i mai trebuie alta mutare, eu în toamnă mă voi muta din nou. De ce-am ales să stăm în chirie? Poate că mă întrebați și ce…
-
Păi nu sunt eu fată de mecanic?
Fix acum o săptămână, în dimineața în care copiii se certau între ei că unul are prea multe jucării în mașină, iar celălalt nu poate să-și pună centura din cauza asta, în timp ce eu bifam foaia de control: cafeaua, cheile de la casă, ghiozdanul de școală, pijamaua pentru grădi, ghiozdanul de fotbal, sticla de apă, ceva de ronțăit, hârtii pentru doamna învățătoare, laptopul, și telefonul am urcat grăbită în mașină și-am dat să plec. – Copiii, sunteți gata? – Daaaaa! au strigat ei din spate. Iar mașina n-a mai pornit. Ei au făcut ochii mari. Pe mine nu m-a surprins că era deja a treia oară când făcea așa…
-
Ce faci când părul tău are o zi proastă?
[fusion_builder_container type=”flex” hundred_percent=”no” equal_height_columns=”no” menu_anchor=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” class=”” id=”” background_color=”” background_image=”” background_position=”center center” background_repeat=”no-repeat” fade=”no” background_parallax=”none” parallax_speed=”0.3″ video_mp4=”” video_webm=”” video_ogv=”” video_url=”” video_aspect_ratio=”16:9″ video_loop=”yes” video_mute=”yes” overlay_color=”” video_preview_image=”” border_color=”” border_style=”solid” padding_top=”” padding_bottom=”” padding_left=”” padding_right=””][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ layout=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_color=”” border_style=”solid” border_position=”all” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding_top=”” padding_right=”” padding_bottom=”” padding_left=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” center_content=”no” last=”true” min_height=”” hover_type=”none” link=”” border_sizes_top=”” border_sizes_bottom=”” border_sizes_left=”” border_sizes_right=”” first=”true”][fusion_text] Probabil toată lumea știe că bărbatul trebuie să fie un pic mai frumos ca dracu. Cel puțin așa se spune prin popor. Eu sunt de acord, atâta timp cât are dinții albi, miroase frumos și vorbește corect gramatical. Pe de altă parte, femeia – cum era?…
-
Care-i prețul unui costum de om?
– Dragul meu, azi aș vrea să mă duc la Bookfest singură. Vreau să mă plimb printre cărți și să mă relaxez. Iar la 12, o prietenă își lansează o carte la care vreau să particip, i-am spus eu duminică dimineață, somnoroasă și relaxată. Pentru prima dată după mult timp stătusem în pat atât cât aveam nevoie. Mă simțeam bine, prea bine! – Îhî, îngână el încă dormind. Mă îndrept spre bucătărie să-mi fac cafea. Zâmbesc, mă simt bine. De fapt, sunt fericită. O duminică după amiază numai pentru mine. Îmi amintesc de zilele când eram elevă și mă duceam la Biblioteca Județeană, îmi umpleam brațul de cărți, apoi mă…
S-ar putea să-ți placă și
Cel mai frumos cadou de Paște
Drumul către tine însuți trece prin iad
Viața bate bancul cu neveste în bucătărie
-
Adultul, prelungire a copilului din noi
Niciodată nu mi-a fost mai clar ca lumina zilei că funcționăm ca adulți conform programului care ne-a fost întipărit ca și copii. Cred că toate cărțile de dezvoltare personală, de parenting și toți psihologii la care veți merge o să vă spună același lucru. Nu e nici un dubiu. Știu asta de cel puțin 10 ani. – Am înțeles, mi-a strigat el epuizat de discuție. Ai suferit, ok. Acum, treci peste! Altfel n-o să reușești să faci nimic dacă tot stai să-ți plângi trecutul! Nimic mai adevărat. Dar cum fac asta? Pentru că nu e ca și cum mă culc azi și mă trezesc mâine mai calmă, mai liniștită, mai…
-
Copiii sunt ce e mai bun pe lumea asta
Acum câteva săptămâni am petrecut împreună cu o familie de prieteni un weekend în afara casei. Noi cu cei doi copii relativ mici ne-am pregătit cu jocuri, mâncare, gustări, fructe, haine de 3 feluri de ziceai c-am plecat o săptămână în holospațiu și nu doar pentru o noapte, 200 km mai la sud de București. Prietenii noștri au venit cu copilul adolescent și toate exercițiile de relaxare și coborâre în undele alfa realizate cu succes. Pe drum, copiii noștri au mâncat, au dansat, s-au certat de la o jucărie, apoi două, au împrăștiat covrigii, unul a plâns după sticla de apă, celălalt i-a ascuns-o, iar au dansat, s-au împăcat, și-apoi,…
