Două pușculițe

Iarna aceasta a fost prima dată când copiii mei au fost cu uratul și au primit niște bănuți.

Mamă extrem de organizată în casă, adică eu, obsedată să pun lucrurile la locul lor și să nu le găsesc alandala prin toate colțurile, am dat fuguța la primul Pepco și le-am luat la copii 2 pușculițe – porcușor, una roz și una galbenă.

Rapid – rapid, pușculițele s-au umplut de mărunțiș. Iar de aici, până a deveni jucăria preferată a lor a fost doar un singur pas.

Toată ziulica , cele două mâțoșenii își calculau agoniseala. Andre mai lua 10 bani de la Beti, apoi îi dădea înapoi 50 doar, doar n-o mai plânge până la epuizare.

Apoi a venit mama, le-a mai schimbat mărunțișul în bancnote, copiii mei erau în extaz. Andre umbla prin casă fluturând 10 lei, bucuros că își poate cumpăra ceva doar din banii lui.

Apoi, au început să își măsoare agoniseala cu verișorii lor. Mai mari, cu mai multe urături la activ, evident cu pușculița mea grea.

Mă uitam la ei și îi admiram ce suflet pur au copiii. Își numărau reciproc bănuții, dar nu s-ar fi invidiat reciproc.

Astăzi, de dimineață, copii s-au trezit înaintea noastră. S-au cocoțat din nou pe scaun, au deschis vitrina și și-au luat din nou pușculițele la numărat.

(Gând răzleț – va veni și acel moment când copii se vor juca împreună, iar noi vom putea lenevi în pat câtva timp în plus, cam de la 6.45 la 6.55. Glumesc, chiar se va întâmpla. Copiii mei, acum de 5 și 3 ani, de vreo câteva luni au început să se joace împreună și să fie semi independenți. Andre – 5 ani, o ajută destul de mult pe Beti, și atunci am încredere ca se descurcă cu anumite lucruri prin casă)

Iar și-au împărțit banii, apoi s-au apucat de căutat monezi pe la noi în cameră, pe la intrare, au strâns toate fisele de 1 ban, 5 bani, sincer, nici nu știu bine de pe unde.

La un moment dat însă, din neatenție, porcușorul roz a vizitat podeaua. Și nu s-a mai întors. Beti a dat peste el și s-a făcut bucăți.

Supărare mare, abia am reușit să o liniștesc pe Beti care nu plângea neapărat după ideea de a strânge bani cât după porcul în sine. Atunci, a venit Andre la ea și i-a spus pe un ton foarte serios:

– Beti, nu mai plânge, că am eu o rezolvare. Îți cumpăr eu, din banii mei, o pușculiță nouă. O vrei roz?

– Da, fornăia Beti fericită, printre lacrimi.

– Mami, eu o să-i cumpăr o pușculiță roz lui Beti din banii mei. Că eu am mulți bani, aici, în pușculița mea. Gata, am rezolvat problema.

Am rămas în fața lor fără să mai pot spune ceva.

I-am luat apoi în brațe și am mulțumit pentru tot ceea ce am și primesc zi de zi.

Datorită lor!

Sursă foto: aici