Unde se încheie încrederea în medic și când devine grup de discuții pe Facebook?

Într-o zi, pe când prinsesem un moment liber între 5 felii de vânătă la grătar și 2 piepți de pui m-am apucat să dau cu degetul pe ecranul telefonului.

Și mi-a ieșit în cale postarea unei mămici pe un grup comun de discuții:

”Mămici, sunt însărcinată și mi-a recomandat medicul să iau Aspenter. Mai ia cineva?”.

Am empatizat cu ea. Și mie mi-a prescris medicul Aspenter când eram însărcinată cu Andre. Și eu am avut aceleași dubii. Mi se părea că e util oamenilor în vârstă, cu probleme de inimă. Urma să înțeleg, direct de la medicul meu, că este util persoanelor cărora doctorul le prescrie acest medicament.

Unde se încheie încrederea în medic și când începe pe Facebook?

O să vă zic din capul locului că nu sunt fan medici. Nu le ridic statuie, nu mi se par frați buni cu Dumnezeu, așa cum unii se consideră, îi respect și le respect munca așa cum o fac și cu celelalte profesii. Cred că medic sau nu, oricine are capacitatea de a face lucruri extraordinare.

Gândind la rece am cam înțeles-o pe doamna cu întrebarea. Pe de altă parte, mi se pare destul de trist să-ți pui viața ta și a copilașului încă nenăscut în mâinile unui medic în care nu ai suficientă încredere sau poate ceva rețineri ca să nu întrebi fix tot ce-ți trece prin cap.

Realitatea e o stea cu multe colțuri

Mi-a ajuns de curând la urechi vestea mămicii care a murit după o naștere cu probleme la Spitalul Isis din Constanța. Bebelușul a murit imediat după naștere, mămica după o lună. M-a izbit în moalele capului. Am plâns și-am jelit-o de parcă aș fi cunoscut-o de undeva.

Putea fi oricine. Eu, tu, vecina de peste drum, prietena cu care ne bem cafeaua, colega de la birou. Accidente se întâmplă, spitalele sunt nepregătite, bacterii sunt peste tot, e un film în care trăim zi de zi și cu care ne-am obișnuit.

Doar că, un amănunt m-a făcut să-mi amintesc de mămica cu Aspenterul de mai sus.

Mama care a murit suferise o ruptură de uter încercând să nască natural după două cezariene. Presa spune că a făcut această alegere după ce se consultase cu medicul ei.

Deci, când dispare încrederea în medic? Și când gura satului devine for decizional?

Eu am trei medici cu care mă consult în privința copiilor. Unul este medicul de familie care e disponibil aproape oricând și-mi explică orice pe înțelesul meu. Apoi pediatrul care îmi susține legătura cu spitalul (de stat)și homeopatul care a ajutat-o pe Beti să scape de dermatita atopică și pe Andre să nu-i scot o măsea. O singură dată am ratat părerile lor, când m-am dus la privat cu o infecție a lui Andre. Mi s-a părut că atunci vede pentru prima dată ceea ce avea Andre și că se fac experimente pe copilul meu, pe banii mei. Așa am învățat că relația cu medicul tău trebuie să fie la fel de importantă precum relația cu copilul tău. Iar în momentul cel mai greu, cel mai obscur și de neînțeles, el trebuie să fie acolo și să te ajute. Iar tu să ai încredere în el.

Iar atunci când simți că nu mai e, nu-ntreba pe Facebook. Du-te și caută un alt profesionist care să-ți fie aproape atunci când ai nevoie.

Și să te simți în siguranță, căci îți pui viața ta și a copiilor tăi în mâinile altcuiva.

 

Sursa foto

 

 

 

 

Share This Story!

Leave A Comment