Când l-am dat prima dată pe Andre la grădiniță știam exact ce-mi doream să primească – o educatoare blândă care să-l iubească și să-i arate iubirea necondiționat. Așa s-a și întâmplat. Însă, mai târziu, Andre a crescut, noi am schimbat grădinița și dincolo de iubire, mai apăruseră în timp: nevoi de activități specifice vârstei care să-l ajute să se dezvolte, de răbdare, de acceptare, de prieteni. Abia după ce am mai schimbat vreo 2 grădinițe am înțeles cu adevărat cum ar trebui să fac diferența între instituții, ce contează cu adevărat, la ce să fiu atentă, cum să aleg oamenii și cum ”să citesc” regulile impuse din afară – ce…

Am dispărut trei zile de pe fața internetului. Mare pierdere n-a fost, doar Facebook-ul îmi tot reamintea, parcă anume să mă ispitească sau să mă frustreze că ”nu ofer” timp prietenilor virtuali, faptul că ar trebui să mai scriu ceva celor peste 3000 de persoane care mă urmăresc. A fost cam greu să scriu plecata cu barca la Limanu plus că, eu militez ca zilele libere și weekendurile să se petreacă maxim posibil în familie. O singură dată am scris într-o sâmbătă, e adevărat, a fost unul dintre cele mai citite articole de până acum, însă nu pot spune cu certitudine dacă a fost datorită zilei libere sau a subiectului…

De 1 iunie, pentru prima dată zi liberă națională, te invit să faci următorul exercițiu de memorie și să răspunzi la întrebarea: Care este cea mai frumoasă amintire din copilărie pe care o ai alături de părinții tăi? A mea este de departe mersul în concediu cu cortul (un cort mare, de 4 persoane, albastru cu alb și cu un garaj suficient de mare cât să intre o Dacia albă 1310) și jucatul de rummy în familie pe setul de iarbă verde format din 4 scaune cu masă pliantă. Tatălui meu i-a plăcut enorm să cutreiere țara în lung și-n lat. Dacă aș putea, i-aș face cadou o excursie de…