3 jocuri de masă pentru copii energici

Să ridice mâna sus cine a stat toată vacanța cu copiii acasă.

Eu am două mâini sus, în caz că nu mă vedeți. 2 mâini de la doi copii, dar și de la nevoia de a mai lua o pauză.

Datorită zilei de naștere a lui Andre dar și a lui Moș Crăciun din decembrie trecut, această vacanță ne-a prins cu peste 20 de jocuri de masă noi.

Iar acum, tronează pe toate mesele din casa noastră, puzzle-uri, jocuri de imaginație, de dezvoltare a creativității, de logică și de strategie. Sau și mai concret: piese de puzzle peste tot, biluțe și capete de pești cu gura mare, bucăți de lemn și pioni, zaruri și bărci din plastic, cărți și cartonașe.

Nu am fost niciodată bună la creat jucării în casă. Decât să mă pui să pictez pietricele sau să lipsesc scoici mai bine fac un tort cu tot cu copiii săpând în zahăr tos.

Iar dacă și voi, ca și mine, mai aveți nevoie din când în când de ceva idei de petrecere a timpului cu copiii voi începe o serie de prezentare a unor jocuri pe care noi le-am găsit foarte interesante.

Le voi avea în vedere, în primul rând, pe cele cu care Beatriz s-a jucat cel mai mult. Ea este un copil foarte energic și cu greu reușesc să o scot din aria jocurilor care implică sărit, alergat, cântat.

Dar am reușit, măcar pentru 20-30 de minute, din când în când.

1. Memo

Încep lista cu jocul pe care Beatriz l-a îndrăgit cel mai mult, încă de la vârstă de 1 an și ceva. E un joc simplu, pe care probabil îl puteți găsi și în alte variante. Lui Beatriz i-a plăcut mult tocmai cărțile cu figuri de copii, iar varianta în care l-a jucat a fost aceea de a potrivi chipurile în formele din carton. El având de altfel, alte reguli.

2. Loto

Al doilea cel mai îndrăgit joc al ambilor mei copii este Loto. Un joc foarte simplu și ieftin, nu cred că a fost mai mult de 15 lei. Fiecare copil primește câte o tablă de joc reprezentând diferite animale domestice. Un alt participant primește cardurile cu animale. Obiectivul jocului este ca fiecare copil să își completeze tabla de joc. Astfel că trebuie să facă precum animalul sau prezentându-l în așa fel încât cel care deține cardurile cu animale să înțeleagă de care animal are copilul nevoie pentru a-și completa tabla de joc. Partea amuzantă este atunci când animalele tocmai au ieșit din curte și au fugit dezlănțuite. Sau atunci când pisica spune ”miau-miau”, dar și așteaptă să se așeze la tine în brațe. Practic, am combinat jocul cu ceva activități teatrale.

3. 12 cuburi

Când cele două de mai sus nu mai prezentau interes, cuburile cu puzzle m-au salvat întotdeauna. Partea care a atras cel mai mult a fost că din cuburi se formează 4 povești pe care ea le cunoștea deja. I-a plăcut să caute detalii precum: șapca lupului, mâna vrăjitoarei, capul porcușorului.  Din când în când, finalizam jocul chiar cu povestea în sine, prezentată cu ajutorul cuburilor.

Stați pe fir. Voi reveni în curând cu jocuri și pentru copii mai mari.

Aveți în vedere însă, că ceea ce nouă ne place s-ar putea ca pe voi să nu vă atragă.

Spor la jucat împreună!