Colaci portughezi sau codițele lui Elsa

Partea cea mai bună atunci când cunoști alte limbi străine și te pasionează bucătăria e că poți reinventa rețete originale și să le adaptezi la diferite gusturi.

Un exemplu elocvent sunt acești colaci, după cum i-am numit eu, dar la bază, preparatul se numește în portugheză Pão de Deus, respectiv Pâinea lui Dumnezeu și este format dintr-un aluat puțin dulce care are pe deasupra o compoziție de nucă de cocos și mai dulce.

Cum nu sunt adepta acestor combinații de dulce cu dulce și încă dulce, am simplificat toată povestea și-am păstrat doar partea de aluat, i-am făcut colaci și i-am trimis la pachet, pentru gustarea copilului de la școală.

Eu am să vă dau toată rețeta și încercați-o neapărat că sigur, sigur, nu are cum să nu vă placă.

Ingrediente:

• 500 gr făină (de preferat de tip 550, dar merge de oricare aveți)
• 150 gr zahăr (eu pun de obicei pudră)
• 2 ouă
• 100 gr unt la temperatura camerei
• 125 ml lapte călduț
• 7 gr drojdie uscată sau 25 gr proaspătă
• un pic de sare
• 1 ou pentru uns

Preparare:

Pasul 1: se amestecă drojdia, laptele și două linguri de făină pentru a forma maiaua. Se bate bine cu telul și se lasă la crescut până își dublează, triplează volumul. Drojdia trebuie să fie complet dizolvată.

Pasul 2: Se amestecă făina, zahărul, cele 2 ouă și untul în prealabil topit, se adaugă maiaua de la pasul 1 și se începe frământarea direct pe blatul de la bucătărie. Eu nu am fisticățenii pentru frământat, e totul manual, așa că am luat aluatul la jonglat vreo 10 minute. Am citit tot la portughezi că sarea se adaugă la final pentru a nu opri procesul de fermentare a drojdiei și să nu riscăm să nu mai crească aluatul. Când se desprinde de pe mâini e numai bun de acoperit și lăsat la crescut 1-2 ore, în funcție de câtă răbdare și timp avem. Cu cât mai mult, cu atât mai pufoase :)

Pasul 3: După ce a crescut bine aluatul, începeți să modelați codițele lui Elsa sau ale lui Aquaman, varianta rasta.  Ca să-mi iasă toate egale și să se coace uniform, eu am făcut biluțe de 100 g fiecare și mi-au ieșit exact 10 bucăți. De unde concluzionăm că întreg aluatul a avut 1 kg.

Apoi, am împărțit fiecare biluță în 3 părți relativ egale, nu le-am mai cântărit, le-am făcut din ochi, iar apoi le-am modelat în mână ca pe niște șuvițe de păr și le-am împletit în 3.

Pasul 4: Așezați-le într-o tavă de cuptor tapetată cu hârtie de copt, ungeți-le cu oul bătut bine și dați drumul la cuptor la 180 grade, program căldură sus – jos. După ce s-a încălzit cuptorul, lăsați-le 25 de minute cu ochii pe ele.

Pasul 5: Le scoateți, le faceți poză, arătați la prieteni și apoi, săriți pe ele.

E una dintre rețetele mele cele mai iubite! Ultima dată am mâncat singură jumătate de tavă spre marea uimire a copiilor. Îmi era și mie poftă!

E ceva de vis cum miroase la mine în casă! Zici că sunt în Portugalia, la o terasă, mâncând Pão de Deus, bând un abatanado, simțind briza oceanului în aer!

*** ”Cu bune și cu rele, viața de familie este de neegalat, iar Dina a descris-o în Destin de mamă într-un mod amuzant și cu o ironie fină care o caracterizează din plin și care face deliciul întregului roman. Nu există părinți perfecți, cum nu există nici copii perfecți. Evident, nici familii perfecte. Însă ceea ce trebuie să înțelegem cu toții este că imperfecțiunile noastre fac din aventura aceasta numită parenting una care merită trăită din plin. (Robert Diaconeasa, tată, soț, antreprenor, blogger)