De câte mame e nevoie să adormi un copil?

Tocmai ce mă pregăteam să-mi așez copiii în scaunele de la mașină în parcarea grădiniței, când apare o mămică și-mi zice:

– Vă rog să îmi spuneți și mie, cum reușiți să vă culcați copiii la ora 9 seara. Ai mei numai pe la 11 noaptea se culcă. Și cu scandal și ceartă.

– Sunt reguli pe care le-am format în familia noastră, de când erau mici. E un program automatizat, de aceea acum este simplu să-l urmăm.

– Aaaa, la noi nu se poate.

Adevărul e că ne dorim de foarte multe ori să fim și noi ca ceilalți. Să arătăm la fel, să facem la fel, să avem la fel.

Doar că în spatele tuturor acestor lucruri care ne-ar plăcea, se ascund multe ore de muncă, de fermitate, de răbdare.

Nu poți transforma un copil care n-a dormit în toată viața lui la ora 21, într-un copil care brusc se va duce la culcare pentru că așa a văzut mama că e bine. După 5, 6, 7 ani de alte modele.

Creierul oricărui copil se dezvoltă după obiceiurile formate în mediul familial.

Dacă informația pe care o are referitor la somn este că trebuie să meargă la culcare la ora 23, plângând și țopăind, atunci așa se va întâmpla în fiecare zi, ca un model. Iar o dată ce modelul este bine întipărit, schimbarea se va produce și mai greu.

Uitați-vă la noi, adulții cât de greu ne lăsăm de obiceiuri nesănătoase: de mâncat fast food, de fumat, de băut sucuri acidulate și altele. Noi știm că nu ne fac bine, dar ne-am obișnuit așa.

Dormi, ca să crești mare

Drumul cel mai ușor de a crea obiceiuri sănătoase este de a începe cât mai curând. De când are bebelușul câteva luni și și-a format rutina: zi/ noapte.

Din punctul meu de vedere, somnul și masa nu ar trebui să sufere excepții aproape niciodată în viața unui copil. Creierul se dezvoltă cu ajutorul nutrienților din alimentație, iar organismul în general, cu ajutorul hormonului de creștere care se secretă în timpul somnului. De unde și expresia –  dormi, ca să crești mare!

Învățatul, atenția, memorarea, concentrarea, toate funcțiile creierului pe care am vrea să le dețină copilul nostru la nivel superior se dezvoltă în strânsă legătură cu masa și somnul.

În plus, hormonul somnului, respectiv melatonina, cel care ajută copilul să intre în starea de somn și să se relaxeze este secretat în intervalul 20-21 până la 2-4 noaptea. Aceasta este informație pe care se bazează cercetătorii atunci când spun că somnul cel mai bun este între orele 22-2 noaptea.

Cu siguranță vi s-a întâmplat să vă fie somn la ora 22, iar dacă nu vă culcați să ieșiți din starea aceasta și să nu mai reușiți să adormiți până după ora 12 noaptea. Explicația este foarte simplă – natural, creierul și-a dorit relaxarea la ora 22. Dar cum în schimb a primit un film, o activitate ce necesită concentrarea, acesta a intrat în faza de acțiune. Iar relaxarea nu s-a mai produs, melatonina nu s-a mai secretat, astfel funcțiile creierului nu se mai dezvoltă, iar în unele cazuri regresează. Ca o mașină cu pană care ajunge să meargă pe jantă. Iar dimineața ne trezim obosiți sau prost dispuși.

Ce am făcut pentru a impune un program strict de somn

  1. Am creat o obișnuință pentru creier. L-am automatizat. De când erau copiii mai bebeluși și aveau câte 4-5 treziri, ora de somn considerată de seară a fost întotdeauna ora 21. În funcție de această oră am creat restul programului de somn. Trezirea la 6-7 dimineața, somnul de dimineață pe la ora 9, apoi de prânz pe la 13-14, uneori mai dormeau la ora 17, iar seara la 21 era considerată ora de somn de noapte. Chiar dacă după aceea ei se mai trezeau. Apoi, în timp am renunțat la somnurile din timpul zilei, rămânând somnurile principale: dimineață, prânz, seară.
  2. Am creat un mediu propice somnului. Am pregătit camera de somn a copilului astfel: perdele prin care să nu treacă lumina zilei, nu am avut niciodată lampă de veghe, am încercat să le ofer copiilor somn liniștit, în mediul lor, în patul lor. Foarte rar am plecat de-acasă în timpul orelor de somn.
  3. Am închis accesul la ecrane (laptop, tabletă, telefon) și finalizăm jocurile la ora 19-19.30. Intrăm în starea de relaxare. Punem masa cu toții, luăm cina întotdeauna împreună, ne spălăm, citim povești și povestim lucruri drăguțe de peste zi. Ajutăm organismul să se relaxeze și ușor – ușor să adoarmă. Nu prea ne hârjonim seara, mai degrabă în timpul zilei, după școală până la ora cinei.
  4. La ora 21-21.30 se închide lumina. Stău cu fiecare în parte până adorm. Îi mângâi pe păr, îi țin în brațe, fac din somn cel mai frumos și relaxant moment al nostru. Ceva fără de care nu putem trăi: ca fapt, ca emoție.
  5. Trezirea este la ora 7-7.30 dimineața. Îi trezesc ușor, cântându-le sau spunându-le mini povești.

A fost o dată un băiețel care nu voia să se trezească. Pe băiețel îl chema Ionel.

– Ba nu! se aude vocea de sub pătură. Îl chema Andre. Și îi era somn.

– Îl chema Andre. Și cum nu voia el să se trezească a venit pisica. Fă ca pisica să vedem dacă chiar a venit.

– Miiiiauuuuuuu…..și începe hârjoneala.

La Beti nu aplic hârjoneala că nu îi place. Ei îi ofer variante de îmbrăcăminte.

În 10 minute lumea e trezită și gata de mic dejun. Pentru că sunt odihniți și binedispuși.

Datorită plasticității creierului, aveți încredere că și copilul vostru poate intra într-o rutină sănătoasă dacă începeți să aplicați câteva reguli și să fiți fermi, respectându-le.

Va fi mai greu la început, vor apărea crize și tantrumuri. Dar dacă suntem convinși că o facem pentru binele lor, toate vor trece cu îmbrățișări și cuvinte blânde.

Imaginați-vă că ați desenat pe o foaie de hârtie o linie foarte vizibilă. Acum doriți să o ștergeți și să o refaceți, să fie mai dreaptă. Ei bine, ștersul acestei linii, urmele care rămân până vor dispărea pentru totdeauna sunt tantrumurile pe care le va face copilul, dorința deca reveni la linia inițială. Dar în timp, radiera va șterge umbrele, iar linia cea nouă și dreaptă va apărea în toată splendoarea ei.

Acum, aveți un copil odihnit!

Iar pentru familia noastră este esențial începutul de zi cu zâmbetul pe buze.

 

Sursă foto

 

 

 

 

 

 

Share This Story!

2 Comments

  1. Andreea 29/12/2016 at 14:07 - Reply

    E superb ce ai reusit. Eu insa am ajuns la concluzia ca depinde mult de om. Eu de exemplu sunt genul care adorm oriunde oricand ….nu am pretentii ….somn si punct. Asa e si baietelul meu care acum are 5 ani. In schimb fetita care are 9 ani e total diferita. De cand am nascut-o seara la 8 avea un somn de 15 minute dupa care pana la 12 nu era chip sa o mai culci. Am incercat orice metoda sa o culc la 9 sa fie liniste sa o tin langa mine….. nimic nu functiona. Si acum e la fel nu poate sa adoarma… cel mic doarme dus iar ea sta in pat si se uita pe pereti.

    • Dina 02/01/2017 at 22:23 - Reply

      Daca te pasioneaza, recunosc ca pe mine ma atrag mult aspectele astea legate de somn si minte in general, iti recomand sa o citesti pe Otilia Mantelers. Ea spune ca seara, cortexul prefrontal se duce la culcare si amigdala cu emotii se activeaza. De aceea, copiii nu prea reusesc sa se culce ”automat” decat dupa o poveste citita de parinti. Daca in timpul zilei copilul a experimentat senzatii dureroare sau neplacute: s-a certat cu un prieten, a luat o nota mica, etc, seara aceste emotii ies la suprafata si nu poti adormi. Ca si noi, adultii. Daca am avut o zi grea la birou sau am lasat ceva neterminat cu greu adormim. Ne sta mintea numai la acea problema, nu reusesti sa te deconectezi. Eu citesc povesti copiilor, povestim ce s-a intamplat in timpul zilei sau ma joc cu ei pentru a scoate frustarile.

Leave A Comment