Uneori, copiii știu mai bine ca părinții
Am plecat către Bulgaria, în ultimul concediu din vara aceasta. – Faceți pipi ! Anunț eu pe toată lumea. – Eu nu fac, vine ca un bumerang primul răspuns. – Te rog, Beti, să încerci. – Nu fac! – Bine, dacă nu faci, nu faci. Pe drum oprim la o benzinărie. – Pipi, cine vrea pipi? – Nu eu! – Nici eu! – Sunteți siguri? – Daaaaa! – Mai avem până oprim, mai bine încercați acum. – Nu fac! – Nici eu! După vreo 3 ore ajungem la vamă, rând mare, gps-ul ne dă timp de așteptare în jur de 1 oră. Beti dansează în spate. Eu nu zic…
Dormi? Te rog să dormi…
Dragi surori de iubire nemărginită, povești de noapte bună și gânduri de relaxare seara după ce adorm copiii, Treaba aia cu: 20 de pipi înainte de somn, încă o povesteeeeeeee, te rooooog apă, încă puțină apă mai stai lângă mine, te rooooog ia-mă în brațe acum, lasă-mă jos mai ia-mă în brațe, un pic și-acum, lasă-mă jos mângâie-mă pe păr hai, dormi aici lângă mine ai plecat? Să nu pleci! Continuă și după 5 ani. Nu știu exact dacă o să țină până pleacă la 18 ani de-acasă cu mașina lui bărbatu-meu din garaj, dar minim 5 ani sunt confirmați de subsemnata. Nu mi-o luați în nume de rău. Știu,…
