-
Activități pentru copii izolați și părinți relaxați
Da’ cred că nu e părinte în țara asta și în altele vecine care să nu se întrebe în această perioadă: – Eu ce mai fac cu copiii acasă? Și nu că n-am fi noi plini de idei, dar după atâta amar de vreme în care stăm acasă cu copiii parcă am mai avea nevoie de un refresh la bagajul de cunoștințe de petrecere a timpului liber, că de rolul de doamna învățătoare ne-am cam săturat. Faptul că am doi copii apropiați de vârstă mi-a mai ușurat viața. Se joacă împreună direct proporțional cu cât se și ceartă, asta-i clar, dar una peste alta, am momente când pot să stau…
-
Jucăria cea mai frumoasă a copiilor sunt părinții
– Mami, ce se face de Ziua Copilului? – Mergem în parc și ne jucăm. – Ba nu. Părinții fac ce vor copiii. – Și ce-ai vrea tu să fac eu? – Să-mi iei tabletă. – Iar mie o baghetă. – De Ziua Copilului toată lumea devine copil și ne jucăm împreună. – Păi da, eu cu tableta, Beti cu bagheta, iar tu te uiți la noi. Voi ce faceți de Ziua Copilului? Se știe că pe vremea copilăriei noastre, singurele bucurii erau desenele pe asfalt iar în cazul meu se organizau concursuri de scriere literară de unde eu mă întorceam acasă cu un teanc de cărți. Visam la bani…
S-ar putea să-ți placă și
Povestiri din camera cu doamnă pe ușă
Nici rutina nu mai e ce-a fost!
Al șaselea simț – așa simte mama
-
Ce fac eu de 1 Iunie (5 idei și două bonus clasate pe gen)
[fusion_builder_container type=”flex” hundred_percent=”no” equal_height_columns=”no” menu_anchor=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” class=”” id=”” background_color=”” background_image=”” background_position=”center center” background_repeat=”no-repeat” fade=”no” background_parallax=”none” parallax_speed=”0.3″ video_mp4=”” video_webm=”” video_ogv=”” video_url=”” video_aspect_ratio=”16:9″ video_loop=”yes” video_mute=”yes” overlay_color=”” video_preview_image=”” border_color=”” border_style=”solid” padding_top=”” padding_bottom=”” padding_left=”” padding_right=””][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ layout=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_color=”” border_style=”solid” border_position=”all” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding_top=”” padding_right=”” padding_bottom=”” padding_left=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” center_content=”no” last=”true” min_height=”” hover_type=”none” link=”” border_sizes_top=”” border_sizes_bottom=”” border_sizes_left=”” border_sizes_right=”” first=”true”][fusion_text] Știu că nu m-a întrebat nimeni și e cel puțin ciudat să mă apuc să mă întreb singură și tot eu să răspund. Dar ca în orice banc cu Leana și Costel, există o explicație. Noi, ca familie, ne urnim tare greu din casă. Că așa…
-
Mama, cel mai popular personaj din familie
În sâmbăta aceea în care aș fi vrut să dorm până la 12, să-mi beau cafeaua în pat și să vegetez ca un pătrunjel în razele soarelui, copiii făceau concurs – cine sare mai sus și atinge lustra cu degetul mic. Lustra de deasupra patului meu. Era 8, dar aș fi jurat că e numai 5. Într-o lume normală, o mamă la ora 8 dimineața are deja ciorba pe aragaz și a doua cafea băută. Eu abia puteam empatiza cu propria-mi față și ochii căzuți între pernă și capul patului. – Hai, mami, vino și dă-ne cereale! – Eu vreau apă! – Eu vreau să mănânc! – Eu vreau desene!…
