Se știe că trăim într-o societate în care tot ceea ce înseamnă articole și jucării pentru bebeluși aduce maxim profit: de la șosetele cu Mickey Mouse până la cele mai surprinzătoare construcții de Lego. Chiar înainte să devenim părinți visăm la hăinuțe viu colorate cu personajele copilăriei noastre, la vacanțe în Disneyland și la jucăriile pe care noi nu le-am avut niciodată. Pe an ce trece, se inventează noi gadget-uri pentru a-ți face viața de mămică mai ușoară sau cel puțin, să vândă iluzia. Într-o lume a vitezei și a fericirii vândute en gros pe Facebook, să nu aveți nici un dubiu că e cam greu să fii o mamă…

De câte ori vi se întâmplă dimineața, să deschideți dulapul și să vă întrebați zeci de minute, obsesiv – eu cu ce mă îmbrac astăzi? “Plouă, deci îmi trebuie cizme de cauciuc. Iar la cizme, merge o rochie. Dar ce rochie? Nu merge nici o rochie din dulapul ăsta!” Eu stau în medie, 15 minute să-mi aleg ținuta în care îl voi duce pe Andre la școală. Vreau să arăt bine, dar nimic complex, că na, mă duc până la școală și înapoi. Apoi, nu am geacă de iarnă, pentru că nu-mi plac hainele de iarnă. Dar am cam înghețat zilele astea prin oraș. O pierdere de vreme și energie.…

……atunci când mama este pregătită, spune Oana Moraru, referindu-se mai mult la momentul intrării în colectivitate. Extrapolând, eu spun că atunci când mama este pregătită să-și lase copilul pe alte mâini – de bunică, educatoare, bonă, mătușă sau prietenă – înseamnă că relația mamă-copil s-a maturizat și a atins un alt nivel. Cum v-ați obișnuit probabil deja, cazul meu nu este cel mai fericit. Andre e copilul dat la creșă de la 11 luni. Încă de când eram însărcinată, am știut că Andre va merge la creșă în momentul în care va trebui să mă întorc la serviciu. Fără să-mi dau seama, îl pregătisem pentru acest moment. S-a acomodat foarte…