-
Pe locuri, fiți gata, start la căciuli și la pufoaice!
N-a scăzut bine temperatura afară că s-a și dat liber la căciuli și geci matlasate. Sunt ani buni de când mă tot întreb și nu înțeleg, de unde li se trage unora și nu puțini deloc, frica asta existențială de frig și disperarea de a îmbrăca copiii până în dinți la primele grade mai răcoroase. Ieri dimineață erau afară vreo 10 grade, iar mai mult de jumătate dintre copiii cu care m-am întâlnit aveau pufoaicele pe ei. Părinții îmbrăcați decent, dar copiii, aceste ființe cărora li se reduce capacitatea de a simți frig/ cald pe propria lor piele erau pregătiți pentru o iarnă extremă în mijlocul toamnei. Să nu răcească,…
-
Cine n-a pierdut niciodată, nimic, mâna sus
A fost un timp în perioada inițiatică în rolul de părinte când am crezut, chiar am crezut cu adevărat, că anume se nasc copiii să ne enerveze pe noi, părinții. Că vin cu un senzor care detectează, de exemplu, stres ridicat la mama când uită copilul lucrurile la școală: bam, acolo se forjează nervii. Stres ridicat când dă copilul mâncare pe el și pătează bluza cea nouă? Zbang, continuă să păteze și fața de masă, mocheta, perdelele și tapițeria canapelei ca să vadă cum își pierde mama cu totul mințile. Că e o înțelegere la nivel de lume bebelușească în care se stabilesc reguli clare de conviețuire cu părinții din…
-
Cultura căciulii
Odată ce l-am adus acasă pe Andre de la maternitate, a durat fix 30 de secunde momentul nostru de liniște și împlinire. Urma să înțelegem că un mare dușman invizibil stătea după ușă, gata să atace: CURENTUL. Între două geamuri închise și două uși interioare întredeschise acest dușman își făcea apariția, făcea praf nervii noștri de proaspăt părinți, ne amețea de cap și nu ne dădea pace până nu scoteam arma secretă: CĂCIULA. Căciula în trei feluri: una subțire de bebeluș, alta mai groasă peste și încă una, dacă se putea, când ieșeam cu el afară. Că era vânt, curent și răul suprem stătea să ne atace! Cultura românească a…








