-
Ziua în care am făcut liniște
Așa cum există ziua de post, ziua în care am făcut curat în casă, ziua în care am iubit și ziua în care ne-am despărțit, ziua în care am devenit mame sau bunici, ar trebui să existe și Ziua în care am făcut liniște Ziua aceea în care nu vorbim cu cei din jur, nu sunăm pe nimeni, nu răspundem la telefon. Ziua aceea în care ne conectăm cu noi, cu gândurile noastre, cu emoțiile noastre. Cu ceea ce ne dorim, ceea ce ne place sau de ce anume vrem să scăpăm. Așa cum casa are nevoie de timpul nostru ca să fie curățată și corpul de timpul nostru ca…
S-ar putea să-ți placă și
3 lucruri care să facă alergatul mai plăcut
Sunt cea mai bună mamă pentru copiii mei!
Amândoi în aceeași barcă
-
Pe oamenii nervoși îi tratezi cu bunătate
Vinerea trecută, după ce l-am lăsat pe cel mare la școală, mi-am continuat drumul obișnuit către grădiniță. Când am ajuns în parcare, am zărit un loc liber exact în fața ei. M-am uitat de două ori să văd dacă nu cumva mi se pare și chiar am avut acel gând specific: – Prea frumos să fie adevărat! Ceea ce s-a și demonstrat ulterior, pentru că în timp ce eu mă îndreptat spre locul respectiv, vine o mașină din dreapta mea și trece milimetric de mine. Eu pun frână brusc, mașina se tot duce, eu reușesc să parchez. Dar ghinion! Că mașina nu s-a tot dus cum mi-am imaginat eu, ci…
-
Povestea momentului de libertate (adaptare din viața unei mame)
Preambul Probabil e al 5642 articol despre cum mamele îți propun ceva și iese cu totul și cu totul și cu totul ALTCEVA. Și al 7845 articol în care timpul e relativ, nu ne aparține, iar scăparea stă la colțul numit “0 (zero) așteptări”. Și acum, povestea A fost o dată ca niciodată, că de n-ar fi nici că s-ar povesti și nici femeile frustrate nu erau, a fost o perioadă în viața unei mame care nu-și mai vedea capul de treburi, liste, drumuri prin oraș, copii de dus și de luat de oriunde și de peste tot, trafic blocat și carne hormonată în galantar. Iar această perioadă se numea…
-
Cu ce rămân copiii din aceste sărbători?
Amintirile despre Paștele copilăriei mele se îmbină cu un gust dulce de cozonac și vacanță, alături de unul încâlcit în care scuturam covoare și tăiam legume pentru salata boeuf. Mă amintesc cu unghiile mirosind a pătrunjel și morcov fiert, urcând și coborând scările cu traversele în brațe, iar uneori căram și apă de la pompa din spatele blocului până la etajul 4, fără lift. Știu că nu erau chiar cele mai relaxante zile din viața mea, dar uitându-mă acum în spate mi se pare că erau cele mai frumoase zile petrecute în familie. Mergeam cu toții la Înviere, mama ne pregătea lumânările din ceară galbene pe care ne chinuiam s-o…
