-
Copilul face atâtea opționale că nu mai are timp să-și descopere pasiunea
Nu știu exact ce zic psihologii despre cât, cum și de la ce vârstă ar trebui să înscriem copilul la opționale, ceea ce urmează să vă povestesc este exclusiv experiența mea. Nu că până acuma n-ar fi fost, dar cred că acest subiect este primul dintre puținele despre care nu am citit aproape nimic. Asta și pentru că treaba cu opționalele la noi a venit pe neașteptate. Pe când avea 4 ani jumătate, Andre a început să ne bată la cap că vrea să facă fotbal. Inițial ni s-a părut ca glumește, apoi că iar glumește dar mai insistent, până când a început să meargă în mijlocul iernii cu pantalonii…
-
Generația copiilor sportivi cu părinții olimpici la oboseală cronică
Am plecat de-acasă înainte de ora 16. Am făcut 35 de minute până la grădiniță, și încă o jumătate de oră, 5 km mai încolo, la balet. La ora 17 fix începe ora. Inima îmi bate tare, prind a treia oară semaforul pe roșu, toată lumea se grăbește acasă, unii încă livrează pachete, alții cu ”școala” învață în cele mai (ne) potrivite momente să se descurce prin jungla traficului bucureștean. O basculantă îmi taie fața, un Audi taie benzile pe diagonală, un taxi forțează galbenul. Semaforul se face roșu. – O să întârziem, mami? – Cred că da, iubire. – Adică o să înceapă fără noi? – Sper că nu.…
-
Lăsați copiii să învețe ce își doresc ei și nu ce vă doriți voi pentru ei
Când s-a anunțat la școală la copil că opționalul de engleză avansat are numai 15 locuri și că înscrierea se face pe principiul ”primul venit, primul servit” a picat netul în cartier vreo 2 ore, iar serverele școlii s-au blocat mai ceva ca ale ANAF-ului când se depun declarațiile pe venit. O întreagă isterie despre cursuri, școli și programe de vară unde copilul devine vorbitor de limbă engleză cel puțin nativ. Că în ziua de azi, toți copiii au părinții prezenți acasă, iubire cu nemiluita, înțelegere și acceptare cât cuprinde, jocuri libere și distracție în natură, bunici disponibili și mâncare sănătoasă. E totul un paradis și numai engleza le lipsește.…
-
Mama tuturor opționalelor a poposit la noi în casă
Când aveam și eu impresia că am intrat în normal cu viața de mamă cu doi copii la școală + grădiniță, mi-am lipit orarul pe frigider, mi-am făcut stoc de uniformă și check list în mașină: apă – da, ghiozdan – da, caiete – da, pijama – da, a venit uraganul opționalelor peste mine. Karate, dans, engleză, engleză, engleză de trei ori și de trei feluri, șah, pictură, modelaj, pian, chitară, tenis, baschet, tenis de masă, fotbal, teatru, jocurile minții, dezvoltare personală, balet, gimnastică și câte altele. Până să intre Andre la școală, carevasăzică, în toți anii lui de preșcolaritate nu se făcea nici un opțional la grădiniță. Și să…
S-ar putea să-ți placă și
Cine este mai presus decât copilul meu?
Mami, ia-mă în brațe!
Cum a fost la Londra?
