-
În spatele copilului care primește tot ce vrea, stă un părinte care crede că n-a făcut suficient
Cea mai mare teamă a mea în rolul de părinte este să nu le ofer copiilor absolut tot ce-și doresc. Știu, probabil unii dintre voi o să spună că nu am chiar toți boii acasă, dar sunt convinsă că fricile părinților sunt direct proporționale cu timpurile în care trăim, iar mai apoi, cu propriile noastre experiențe din copilărie, cu nivelul socio-economic în care ne găsim, de educație și cultură, toate acestea formând un stil propriu care ne definește în prezent. Eu mi-aș categorisi propriul stil ca fiind unul poate prea relaxat, lipsit de temeri majore: înainte să văd pericolul, eu văd distracția, noroc cu soțul meu care mai pune limite,…
S-ar putea să-ți placă și
Zâmbetul nu se vede, dar dincolo de mască, se aude glasul!
În ce direcție e viața?
Spune, da’ spune, ceva!
-
Ce fac eu de 1 Iunie (5 idei și două bonus clasate pe gen)
[fusion_builder_container type=”flex” hundred_percent=”no” equal_height_columns=”no” menu_anchor=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” class=”” id=”” background_color=”” background_image=”” background_position=”center center” background_repeat=”no-repeat” fade=”no” background_parallax=”none” parallax_speed=”0.3″ video_mp4=”” video_webm=”” video_ogv=”” video_url=”” video_aspect_ratio=”16:9″ video_loop=”yes” video_mute=”yes” overlay_color=”” video_preview_image=”” border_color=”” border_style=”solid” padding_top=”” padding_bottom=”” padding_left=”” padding_right=””][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ layout=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_color=”” border_style=”solid” border_position=”all” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding_top=”” padding_right=”” padding_bottom=”” padding_left=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” center_content=”no” last=”true” min_height=”” hover_type=”none” link=”” border_sizes_top=”” border_sizes_bottom=”” border_sizes_left=”” border_sizes_right=”” first=”true”][fusion_text] Știu că nu m-a întrebat nimeni și e cel puțin ciudat să mă apuc să mă întreb singură și tot eu să răspund. Dar ca în orice banc cu Leana și Costel, există o explicație. Noi, ca familie, ne urnim tare greu din casă. Că așa…
S-ar putea să-ți placă și
Mamele perfecte nu au copii
3 pași care m-au ajutat să nu mai țip la copii
Zâna Măseluță a adormit în post
-
1 iunie pe scurt și pe lung – distracție în familie, oriunde ați fi la puterea Itsy Bitsy!
Promisiunea e promisiune. Am zis că scriu despre minunatul eveniment care va avea loc în data de 1 iunie, de Ziua Copilului, în Parcul IOR organizat de Itsy Bitsy. Am zis, asta voi face. Și o fac, nu pentru că aș primi ceva bonificații, saci de bani, munți de cadouri, mântuire veșnică și pomenire pe lumea cealaltă. 1 iunie este ziua în care, copil fiind, desenam pe asfalt. Era ziua fericirii mele. Mie nu mi-a plăcut niciodată școala. Am zis-o, o să o mai zic de un milion de ori. Și nu mi-a plăcut pentru că nu am reușit să mă integrez în grupul de copii și eram constant revoltată.…
-
Ce-a fost înainte: mama sau femeia?
De 8 martie am fost la Therme. Era o întâlnire amânata de cel puțin 2 ori, ultima amânare fiind după ziua de 1 martie când mi-a tras țeapă unul dintre angajații care nu a mai venit la serviciu, aplicând textul – sper că nu v-am încurcat prea mult. Am scris despre asta aici – râdeți și vă minunați! Deci, dacă nici 14 februarie, nici 24, nici 1 martie, vrând-nevrând a trebuit să fie 8 martie. De fapt, amânam întâlnirea de prin 22 iunie 2016, adică ziua soră-mii. Cam atât de disponibile suntem toate! Cu vreo 5 oferte trimise, 3 telefoane date, o oră de sală, o centură a Bucureștiului luată…
